Aflat, vinerea trecută, la S.C.D.A. Şimnic-Craiova, pentru a onora împlinirea de 60 de ani de activitate laborioasă a acestei instituţii de cercetare-dezvoltare, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, ne-a răspuns câtorva întrebări privitoare la starea actuală a agriculturii şi la planurile de acţiune imediată pe care le-a elaborat deja. Astfel, ne-a destăinuit că, pe lângă Programul tomate, vor exista alte şase produse ce vor fi subvenţionate de la buget pentru a micşora dependenţa România de importurile alimentare. Ne-a vorbit şi despre repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, în prezent, peste 1.400 km de canal având apă. Sunt măsuri guvernamentale pe care, spune ministrul Petre Daea, România este obligată să le transpună cât mai repede cu putinţă în practică, pentru a echilibra balanţa consumului alimentar, unde importurile dau tonul, în detrimentul producţiei interne agricole. Ministrul Agriculturii a amintit în argumentaţia sa de Mihai Anghel, „fermierul din Dolj, care are randamente productive şi peste cele ale marilor state UE”.
Guvernul României, prin vocea ministrului MADR, Petre Daea, a dezvăluit vineri, 7 iulie a.c., în incinta Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Şimnic-Craiova, că statul pregăteşte subvenţionarea a altor şase produse agricole, după ce Programul tomate cultivate în spaţii protejate şi-a dovedit eficienţa.
„În acest an, pentru prima dată în România, avem un Program naţional de susţinere a tomatelor. Până la această dată avem peste 7.400 de fermieri beneficiari ai Programului, iar peste 4.300 dintre ei au reuşit să planteze în primul ciclu de producţie. Au şi vândut marfa. I-aţi văzut prin pieţe. Sunt clar identificaţi. Ştim de unde este producătorul, care este preţul. Mai mult, până la această dată, peste 3.500 de legumicultori au primit, deja, sumele de bani prevăzute de Guvern, care înseamnă 3.000 de euro la 1.000 mp”, ne-a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Îi sun pe legumicultori şi verific dacă banii au ajuns la ei”
De salutat modul de lucru al ministrului Daea. Mai ales în raport cu cei de la talpa ţării. Demnitarul ne-a dezvăluit că, în vizitele sale pe teren, în cazul legumicultorilor a făcut schimb cu aceştia de numere de telefon, pentru a verifica, direct la sursă, cum se aplică un Program naţional de subvenţionare a unui produs românesc.
„La cei la care am fost acasă să le văd solariile, le-am lăsat numărul meu de telefon, ca să mă sune când vor primi subvenţia. Inclusiv situaţia pe care o centralizez la Bucureşti e însoţită şi de numerele de telefon ale fermierilor, ca eu să mă conving că oamenii primesc la timp şi necondiţionat suma prevăzută de Guvern. Este un succes pentru fermieri”, a punctat ministrul Agriculturii.
Urmează alte programe de subvenţionare
Tomatele, dă asigurări Petre Daea, nu vor fi singurul produs pentru care Guvernul României a acceptat să infuzeze milioane de euro. Vor urma, după o analiză riguroasă, alte şase produse. Şi, aceasta, în scurt timp.
„Mai avem alte şase produse pe care le vom lansa la timpul potrivit, în câteva săptămâni. Vom face o analiză a balanţei comerciale, să vedem care produse interne sunt deficitare pe piaţa românească, în ce direcţie ne ducem cu această sumă şi care sunt soluţiile tehnice şi instrumentele pentru a stimula produsele. Ne preocupă, de zi de zi, şi ceas de ceas, să oferim consumatorului produse româneşti şi de foarte bună calitate. Dacă aţi putut observa, se prezintă buletinele de analize pentru a informa corect consumatorii şi a crea, prin instituţiile abilitate, un baraj împotriva falsificatorilor”, ne-a precizat ministrul Petre Daea.
Dunărea şi Prutul sunt pe câmp
L-am rugat pe ministrul Agriculturii să ne vorbească şi despre stadiul actual al campaniei de repunere în funcţiune a sistemelor de irigat, la nivel naţional. Aici, ministrul nu şi-a ascuns mulţumirea că termenele asumate de ANIF-urile locale au fost îndeplinite la fix. Evident, riscul ca unii să-şi piardă funcţiile bine plătite era şi încă este prezent. Demnitarul ne-a oferit exemplul judeţului Botoşani.
„Irigaţiile sunt un domeniu care mă interesează. Aş vrea să vă spun câteva lucruri. Primul: este pentru prima dată când se asigură apa gratuit pentru consumator. Adică, de la sursă, înţelegând Dunărea, Siretul, Prutul. Apa e luată prin staţiile de pompare-repompare, împinsă pe canal şi adusă la staţia de punere sub presiune. Staţia de punere sub presiune este proprietatea fermierului. De acolo până la hidrant şi până la plantă, prin instalaţia de irigat, sunt costurile fermierului. Urmare a acestei măsuri, astăzi avem peste 1.400 km de canal pline cu apă. Am dat un ordin D.A.J.-urilor, ca angajaţii noştri să meargă pe linia canalele cu apă şi să discute cu fermierii care au culturi ce pot fi irigate acum, să-i convingă să folosească apa. Ne-am apucat de reabilitarea sistemului de irigat. Am dat drumul, în Botoşani, la o zonă unde, de 20 de ani, staţia de pompare şi canalul erau acoperite cu sol, iar vegetaţia ajunsese la coronament. Nimeni nu a crezut că, în 20 de zile, putea fi pus în funcţiune. Am fost pe 30 iunie acolo, când au spus că pun în lucru sistemul şi chiar aşa a fost! Cum spuneam eu că îmi place metafora: Prutul e pe câmp! Acolo Prutul e pe câmp şi în sud Dunărea e pe câmp! Vom face în fiecare zi ce trebuie, încât să modernizăm staţiile pompare-repompare, pentru a scădea consumul de energie electrică, pentru a reface canalele de aducţiune, înţelegând aici curăţirea secţiunilor de scurgere, reprofilarea şi impermeabilizarea lor, aşa încât pierderile să fie cât mai mici”, a precizat Petre Daea.
MADR: locul al II-lea la alocare bugetară
Mărturisind că priveşte evidenţele operative cu teamă, din cauza ultimelor probleme meteorologice, Petre Daea a povestit despre situaţia tragică de la Arad. Aici, recent, o furtună puternică a afectat foarte mult baza materială şi culturile agricole deţinute de staţiunea de cercetare zootehnică din zonă. „M-am dus imediat la ferma lor, unde efectivul este de 350 de capete şi vorbim de vaci în lactaţie. Oamenii erau cu roaba, cu drujba, refăceau totul. Am văzut acea dorinţă puternică a personalului de a trece imediat la o viaţă normală. Să mai spun că 104 rachete au fost trase într-o singură zi, pentru a înlătura grindina în Nordul Moldovei. Sunt fenomene severe în schimbările climatice. De aceea, trebuie să găsim, iată, şi soiuri care să reziste la o secetă severă. Sunt concepute diferite şi lucrările agricole, pentru că şi solurile sunt diferite, de la o zonă la alta a ţării. Cu toate acestea, să amintim că este pentru prima dată când fermierii din România îşi cunosc bugetul pe 7 ani. Şi mă refer la perioada 2014-2020. Agricultorii trebuie să ştie că vor primi toţi aceşti bani la timp. În strategia bugetară, până în 2020, suntem pe locul al doilea ca alocări bugetare. Avem 2.13% din PIB, bani care se dau Agriculturii”, a mai declarat ministrul Agriculturii.
4,8 milioane ha cu pajişti sunt nevalorificate
Despre potenţialul pe care România îl are la capitolul pajişti, ministrul Daea arată că suprafaţa de 4,8 mil. ha de pajişti este echivalentă cu tot ceea ce au statele Belgia, Olanda şi Luxemburg laolaltă. Mai grav: România este pe locul întâi la suprafaţa cultivată cu porumb, dar avem 1,8 porci/ha porumb. „Aveţi, aici, în Dolj, pe fermierul Mihai Anghel, care are randamente productive şi peste cele ale marile state UE. Iată că se poate”, a concluzionat ministrul Petre Daea.
