Istanbul: Suporterii echipelor Galatasaray şi Fenerbahce, uniţi contra lui Erdogan

Ceea ce părea de neimaginat, rivalitatea lor fiind legendară, s-a întâmplat. Fiindcă de această dată suporterii celor două cluburi – Galatasaray şi Fenerbahce – au o cauză comună. Sunt împotriva primului-ministru. Susţinătorii lui Fenerbahce, clubul noilor bogaţi de pe malul asiatic al Bosforului, şi cei ai lui Galatasaray, clubul elitei tradiţionale kemaliste de pe malul european, sunt împreună. Din 31 mai, ziua care a schimbat totul. O banală manifestare contra proiectului urbanistic de reamenajare a parcului Gezi, din centrul Istanbulului, a generat cea mai importantă contestare a premierului Recep Tayyip Erdogan, după 11 ani. Intervenind cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene, cum s-a spus disproporţionat, poliţia n-a făcut altceva decât să unească susţinătorii celor trei cluburi de fotbal, fiindcă trebuie amintit şi Beşiktaşi Istanbul, cel mai vechi club din Turcia (1903). În prima linie a contestatarilor se află acum fanii echipelor de fotbal. Ei sunt mai bine organizaţi. În Piaţa Taksim, culorile tradiţionale ale lui Beşiktaş se amestecă cu cele ale lui Fenerbahce şi Galatasaray. Mai mulţi jucători de la Galatasaray şi-au exprimat susţinerea pe Twitter: ivorianul Didier Drogba, olandezul Wesley Sneijder sau turcul Burak Yilmaz. Cum au făcut-o şi baschetbaliştii turci din NBA Hidayed Turkoglu (Orlando Magics) şi Mehmet Okur (Portland Trail Blazers). Un fan al echipei Fenerbahce spunea despre Turcia că este precum un vas pe care Erdogan vrea să-l acopere. Starea de spirit este una de încurajare în rândul contestatarilor, după ce poliţia nu încetează să intervină în forţă şi să utilizeze în exces gaze lacrimogene. Pentru Jean-Francois Polo, cercetător la Universitatea din Galatasaray, în istoria ultimilor 30 de ani nu s-a mai realizat o asemenea implicare a suporterilor. Toţi protestatarii îl acuză pe prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan de exercitarea autoritară a puterii şi de dorinţa de islamizare a societăţii turce. Criticat în străinătate pentru brutalitatea cu care poliţia a reprimat fronda, guvernul turc a jucat sâmbătă cartea concilierii. Erdogan şi-a înmuiat tonul ferm, adoptat la începutul crizei, când i-a calificat pe contestatari drept „vandali” şi „extremişti”, spunând la un forum internaţional desfăşurat la Istanbul: „Suntem împotriva violenţelor, vandalismului şi acţiunilor care ameninţă libertăţile noastre”. Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, a denunţat utilizarea excesivă a forţei, „care nu trebuie să se întâmple într-o democraţie”, invitând la dialog. Recep Tayyip Erdogan a reacţionat imediat, vorbind de „două măsuri, două greutăţi” ale ţărilor occidentale faţă de ţara sa. „În orice ţară din Europa, unde un protest violent contra unui proiect de demolare ca acesta are loc, cei implicaţi suferă pedeapsa cea mai severă”, a spus el, citând Grecia, Franţa sau Germania.