Primăria Craiova pregăteşte documentaţia pentru raportarea către UE a costurilor de execuţie pentru primele 93 de blocuri care vor fi reabilitate termic cu fonduri europene. Potrivit schemei de finanţare (care se aplică blocurilor construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990 – şi primul lot se încadrează integral aici), 60% din costurile unui imobil sunt acoperite de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat, iar restul de 40% să provină, în cote, de la autorităţile locale şi asociaţiile de proprietari.
Primăria Craiova a ales să suporte cota maximă îngăduită, de 30%, iar restul de 10% să fie acoperită de locatari. Primarul Lia Olguţa Vasilescu a anunţat apoi că locatarii nu vor da aceşti bani în mod direct, ci în rate, acoperite de-a lungul a 10 ani. Potrivit estimărilor făcute de Primăria Craiova, reabilitarea termică a unui apartament ar costa 100 milioane de lei vechi, iar la un calcul simplu ar rezulta că o familie ar trebui să plătească 1 milion de lei vechi pe an. În 10 ani, locatarul acoperă, aşadar, 10 milioane de lei, adică 10% din lucrare, grosul banilor fiind suportat din fonduri europene şi de la bugetul de stat – 60 milioane de lei şi de la bugetul local – 30 milioane de lei.
Partea bună este că, în contul acestor bani, familia care a semnat pentru intrarea în programul de reabilitare se alege cu pereţii apartamentului anvelopaţi pe exterior, cu plafonul izolat dacă locuieşte la parter, cu balconul şi ferestrele închise în geamuri termopan. Tot în program intră şi lucrările de intervenţie la acoperiş şi la subsol.
Numai că, în ciuda acestor beneficii, craiovenii nu s-au înghesuit să se înscrie în proiect şi pentru majoritatea această şansă a trecut. Deşi ar fi putut să-şi dichisească locuinţele pe o sumă modică, doar 300 de craioveni au oferit semnături în acest sens. Programul-pilot este, de acum, închis şi primele 93 de blocuri vor intra în lucru cel mai devreme în această toamnă sau cel mai târziu în primăvara următoare.
Trebuie menţionat însă rolul major pe care administratorii de bloc l-au avut şi îl au în acest proiect. Ei au fost cei care ar fi trebuit să-i informeze în mod corect pe locatari ce presupune acest program, cu ce costuri de face şi, mai ales, cu ce sumă va participa o familie. După numărul mic de doritori, se poate trage concluzia că la nehotărârea şi neîncrederea tipică a locatarilor a contribuit din plin şi puţina „muncă de lămurire” pe care administratorii au depus-o.
