Ieri, Instituţia Prefectului Judeţului Dolj a organizat o ceremonie militară dedicată celebrării Zilei Independenţei de Stat a României, Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Zilei Uniunii Europene. Evenimentul, de o încărcătură istorică deosebită, a avut loc la Monumentul Eroilor Războiului de Independenţă din Craiova, în prezenţa oficialităţilor locale, a militarilor activi şi în rezervă şi nu în ultimul rând, în prezenţa cetăţenilor care şi-au adus şi copiii pentru a rememora o filă de istorie. Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE.
Proclamarea independentei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranitatii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogâlniceanu, declara în Parlamentul ţării: “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.
Al doilea eveniment se refera la ziua de 9 mai 1945, zi in care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obtinut victoria impotriva Germaniei naziste, punând astfel capat celei mai pustiitoare conflagratii din istoria continentului european.
Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene
În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea şi unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.
Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE). Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, şi ulterior Croaţia. Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre.
“Se aşeaza astfel o nouă piatră la fundamentul identităţii de neam”
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, prezent la ceremonie a subliniat faptul că, în 2017, celebrarea acestei zile are loc într-un context cu totul special şi asta, pentru că marcăm, mai presus de orice, împlinirea a 140 de ani de când, în Adunarea Deputaţilor, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, dădea glas actului de independenţă a ţării, prin ieşirea de sub suzeranitate otomană. “În calendarul marilor momente ale naţiunii noastre, ziua de 9 Mai ocupă un loc aparte, pentru că sub amprenta ei stau trei evenimente majore, care, întinse pe un orizont de peste şapte decenii, ne-au conturat devenirea şi au ajuns astfel să definească România prezentului. În 2017, celebrarea acestei zile are loc într-un context cu totul special, pentru că marcăm, mai presus de orice, împlinirea a 140 de ani de când, în Adunarea Deputaţilor, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, dădea glas actului de independenţă a ţării, prin ieşirea de sub suzeranitate otomană. Se aşeza astfel o nouă piatră la fundamentul identităţii de neam, parte a unei vaste construcţii, pe care înaintaşii noştri au realizat-o prin luptă şi sacrificii, în Războiul de Independenţă, apoi în prima conflagraţie mondială, în urma căreia am dobândit unitatea, şi în cel de-al Doilea Război Mondial, în care a trebuit să o apărăm cu arma în mână…”, a subliniat şeful administraţiei judeţene.
“Cu încredere în viitorul proiectului european”
Cu acest prilej, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului Dolj, Dan Narcis Purcărescu a dat citire mesajului Primului Ministru al României, Sorin Grindeanu. „Marcăm astăzi (n.r ieri) trei momente istorice fundamentale, 140 de ani de când România şi-a proclamat independenţa, Ziua Europei şi Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. 9 mai 1877 a reprezentat pasul fundamental în consolidarea României ca stat independent şi unitar. Respect pentru curajul şi determinarea înaintaşilor noştri care, cu gândul la generaţiile viitoare, au contribuit la crearea statului român modern. Tot astăzi (n.r ieri), cinstim sacrificiul eroilor, oameni simpli sau de stat, care au sperat într-o lume nouă, vindecată de patima conflictului, şi au contribuit prin jertfa lor la sfârşitul celei mai însângerate file a istoriei secolului trecut, Al Doilea Război Mondial. Şi, nu în ultimul rând, sărbătorim astăzi (n.r ieri) Ziua Europei, cu încredere în viitorul proiectului european şi cu asumarea unui rol constructiv al României în acest proiect. Europa de azi este mult diferită de cea de acum 67 de ani, când se semna Declaraţia Schuman”, a subliniat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
***
Mihai Genoiu, primarul interimar al municipiului Craiova :
“Celebrarea Zilei Independenţei, moment reper al istorie noastre are o semnificaţie aparte, pentru noi, craiovenii. Mărturia devotamentului bravilor soldaţi stau zecile de medalii şi paginile de glorie, scrise cu sângele craiovenilor în lupta pentru Independenţă. În ziua de 9 mai 1877, în şedinţa Parlamentului ţării, Mihail Kogălniceanu făcea o declaraţie istorică. Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare. Iar pentru oamenii acelor locuri a fost semnalul suficient pentru a porni la luptă, pentru a contribui şi ei la transformarea ţării noastre. Craiova de atunci s-a implicat cu tot ce a avut mai bun : oameni, adăposturi, resurse şi prin poziţia sa cu un centru important unde s-au luat toate măsurile necesare operaţiunii militare”
