2 milioane de hectare, nu ne mai aparţin! Vânzarea de terenuri agricole către străini, imposibil de oprit

În vreme ce multe state membre UE au interzis vânzarea terenurilor agricole către cetăţenii străini, România se tot răsuceşte şi nu găseşte o formulă clară de a stopa înstrăinarea pământului. Unele voci de sectorul agricol au atras atenţia că este vorba de un atentat la siguranţa naţională. Jalonând cu responsabilitatea, Guvernul anunţă că va lua în calcul o „înăsprire” a condiţiilor de vânzare a pământului. Nimic nu-i opreşte pe investitori să cumpere la metru pătrat cernoziomul de calitate superioară din sudul Doljului. La nivel oficial, nimeni nu ştie cât teren a ajuns în patrimoniul străinilor, pentru că se lucrează prin interpuşi, firme offshore sau societăţile locale sunt doar cu numele, ele fiind controlate de investitori externi.

În ultimele luni de zile a luat amploare fenomenul înstrăinării terenurilor agricole. Peste această realitate, permisă odată cu eliminarea restricţiei impuse străinilor la a cumpăra terenuri în România, se suprapune cea binecunoscută de factorul politic. Imposibilitatea practică a ţăranilor români de a-şi cumpăra terenuri agricole şi a pune bazele unor asociaţii agricole rentabile. Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan le dă dreptul sătenilor, în virtutea dreptului de preemţiune, să poată cumpăra bucata de pământ, din vecinătate, scoasă la vânzare. Dar rămâne doar cu dreptul pe hârtie. Banii îi ajung doar pentru butelie, lemne de iarnă, plata cheltuielilor lunare de gospodărire şi creşterea în regim de autoconsum a animalelor şi orătăniilor.

Producători locali, marfa din Egipt, Turcia, Polonia!

  În pieţele amenajate din municipiul Craiova, aşa-zişii producători locali de Almăj, Işalniţa, Bratovoieşti vând legume, zarzavat, fructe direct din grădinile Egiptului, Turciei, Poloniei, Franţei. Ba chiar, obligaţi tot de legislaţie, scriu pe un carton în dreptul cartofilor: „Franţa”, la fasole – „Egipt”, la varză, „Polonia”. Despre mere nici nu se mai cade să vorbim. Şi când te gândeşti că unii joacă mai abitir cartea naţionalismului culinar şi cer ca supermarketurile să ofere la vânzare un procent consistent de produse româneşti!? Oare cine le dă aşa-zişilor declaraţi „locali” carnetele de producător? Nu tot statul român!

  Pentru a-i controla mai bine, prin Legea nr. 87/2016, din 3 mai a.c., s-a stabilit că, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a aceste legi, se va interzice utilizarea borderoului de achiziţie. Se va folosi, pentru probarea vânzărilor zilnice cu amănunt în pieţe agroalimentare, târguri şi pieţe ambulante, înscrierea la sfârşitul fiecărei zile în fila carnetului de comercializare a produselor agricole şi cantităţilor total vândute. Mai nimic despre doleanţa unor politicieni de a se vinde produse autohtone.

Suntem vânduţi hectar cu hectar

  În România nu există informaţii statistice oficiale despre terenurile agricole deţinute de străini, dar, conform datelor ce provin din diverse surse, până la 10% din suprafaţa agricolă este, acum, în mâinile investitorilor din afara UE, iar 20-30% este controlată de investitori din UE”, informează un studiu realizat de „Transnational Institute” din Amsterdam, care a fost prezentat, recent, în Parlamentul European de la Bruxelles.

  Mai nou, un grup de 23 de deputaţi liberali din România a prezentat un proiect de modificare a Legii privind vânzarea terenurilor agricole. Concret, cetăţenii străini ar putea cumpăra terenuri agricole doar dacă le folosesc pentru culturi agricole în maximum şase luni de la cumpărare şi le păstrează destinaţia; dacă nu au datorii la fisc; dacă sunt în asociaţii cu capital românesc de minimum 30%; dacă au angajaţi români în structura de management de 60% şi de 90% ca forţă de muncă. Mai trebuie ca aceşti cumpărători străini să nu aibă activităţi cu companii offshore şi să prezinte garanţii că protejează mediul şi respectă declaraţia. Aşadar, o propunere de revizuire, dar prin care să nu se schimbe nimic.

Fumigenă pentru creduli

  Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, anunţă şi el că Legea 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole urmează a fi modificată, astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu suprafeţe agricole în România. El a declarat, duminică, la Botoşani, că există presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea legii, după ce suprafeţe foarte mari de terenuri agricole au devenit proprietatea unor companii străine.

  „Vom introduce filtre care să asigure că nu ajunge oricum şi la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetăţenie română. Este o presiune foarte mare din partea producătorilor români, care consideră că vânzarea a condus la înstrăinarea terenurilor şi producătorii români nu mai au ce să lucreze”, a afirmat Irimescu. Potrivit acestuia, decizia a fost luată în urma unei discuţii cu premierul Dacian Cioloş, iar specialiştii ministerului au termen două săptămâni pentru a finaliza un nou proiect de act normativ, care să fie apoi lansat în dezbatere publică.

Am pierdut 2 milioane de hectare

  “Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia a făcut notificare, iar acum a scos un draft de lege, care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară. În Germania nu poţi cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică, dacă plăteşti taxe acolo”, a precizat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România într-o declaraţie publică recentă.

  Contactat telefonic de noi, ieri, Laurenţiu Baciu ne-a declarat că varianta propusă de grupul de liberali este „o gogoriţă ieftină şi de copii mici”. Întregul scandal ar fi plecat de pe vremea când, la Agricultură, a fost Daniel Constantin, mai afirmă Baciu. „De acolo a plecat totul. Am pierdut 2 milioane de hectare. Avem înţelegerea prim-ministrului Cioloş şi a ministrului Achim Irimescu că se va soluţiona cât mai repede şi eficient această problemă. Am pierdut, ca ţară, 2 milioane de hectare prin înstrăinări către străini. Vânzarea de terenuri agricole o vrem ca în statele extraordinar de democratice. Adică vânzarea va fi liberă, dar nu o să poţi îndeplini cerinţele. Vânzarea terenurilor din patrimoniul naţional, a terenurilor agricole este o probleme naţională şi nu comunitară”, ne-a precizat Laurenţiu Baciu.

  Până la noi reglementări, un investitor bulgar cumpără cât de mult teren poate prin comunele doljene riverane Dunării, în timp ce localnicii se afundă în sărăcie lucie.