Doljenii, afectaţi de infecţiile căpătate în spital

0
379

Oficial, pe parcursul anului trecut, doar 75 de doljeni s-au infectat după ce au fost internaţi sau au suferit intervenţii chirurgicale în spitalele din judeţ. Numărul real al celor care au căpătat, însă, alte boli chiar din unităţile sanitare este, cel mai probabil, altul. Altfel nu se explică cum ţări cu un sistem medical mult mai dezvoltat raportează un număr de câteva ori mai mare de infecţii intraspitaliceşti.    

Sistemul sanitar românesc stă bine în continuare la capitolul statistici. Deşi pacienţii se plâng de condiţiile din spitale, de saloanele cu pereţii mucegăiţi, cearşafurile rupte şi toaletele insalubre, raportările medicilor arată cu totul altfel. Aşa se face că, potrivit datelor oficiale, spitalele româneşti au un număr de infecţii nosocomiale – căpătate de bolnavi pe parcursul internării în spital – mult mai mic chiar şi decât cele din Suedia. Dincolo însă de raportări, realitatea este cu totul alta şi o simt pe propria piele cei care sunt nevoiţi să treacă pragul unităţilor sanitare.

În schimb, în alte ţări, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, media afecţiunilor căpătate de bolnavi în spitale este de aproximativ 9-10% din numărul total al celor internaţi. În momentul de faţă, la fiecare 100 de pacienţi spitalizaţi la un moment dat, şapte în ţările dezvoltate şi zece în ţările în curs de dezvoltare vor dobândi cel puţin o infecţie nosocomială. În Europa, mai mult de patru milioane de pacienţi sunt afectaţi în fiecare an de aproximativ 4,5 milioane de infecţii nosocomiale care cauzează 16 milioane extra-zile de spitalizare, 37.000 de decese, precum şi costuri de aproximativ şapte miliarde de euro pe an.

La Spitalul Judeţean s-au înregistrat 52 de cazuri

În judeţul Dolj, un număr mai mare de infecţii nosocomiale s-a înregistrat în secţiile de chirurgie, pediatrie, nou-născuţi, obstetrică şi Anestezie Terapie Intensivă. În ceea ce priveşte tipurile de infecţie depistate, mai des întâlnite au fost cele în plagă chirurgicală, infecţiile de tract digestiv, septicemie sau infecţiile respiratorii.

La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, cel mai mare din Oltenia, pe parcursul anului trecut, 52 de pacienţi s-au ales cu infecţii nosocomiale. Conform raportărilor oficiale, la Spitalul Municipal Filantropia din Craiova au fost depistate cinci astfel de cazuri, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş” două cazuri, în timp ce Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova a raportat un singur caz. Tot câte un pacient diagnosticat cu infecţii nosocomiale s-a înregistrat, pe parcursul anului trecut, şi la Spitalul Municipal din Băileşti şi Spitalul Orăşenesc Dăbuleni.

Câte trei astfel de cazuri au fost descoperite, în schimb, la Spitalul Orăşenesc din Filiaşi şi la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. La Spitalul din Leamna, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, anul trecut s-au înregistrat şapte cazuri de infecţii nosocomiale. Există însă şi două unităţi sanitare doljene care nu au raportat nici un caz de infecţii intraspitaliceşti. Este vorba de Spitalul Municipal Calafat şi Spitalul Orăşenesc Segarcea.

Infecţiile intraspitaliceşti pot fi ţinute sub control

Multe dintre măsurile de prevenire şi control ale infecţiilor nosocomiale, inclusiv cele privind igiena mâinilor, sunt simple, necostisitoare şi eficiente, dar responsabilitatea personalului sanitar implicat este indispensabilă. Pacienţii, dar şi deprinderile populaţiei generale privind igiena mâinilor joacă un rol important în prevenirea infecţiilor nosocomiale.

Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani a relevant potenţialul deosebit al unui gest elementar de igienă precum spălarea corectă cu apă şi săpun a mâinilor: scăderea cu 50% a numărului cazurilor de pneumonie şi cu 34% a infecţiilor cutanate. De aceea, unul din obiectivele autorităţilor sanitare rămâne stimularea capacităţii unităţilor spitaliceşti de a parcurge primele etape recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru accederea în reţeaua internaţională a centrelor de excelenţă privind igiena mâinii.