Cunoscută pentru vinurile competitive pe care le-a produs într-o perioadă lungă de timp, Crama Banu Mărăcine, parte a staţiunii didactice şi de cercetare cu acelaşi nume, va intra în circuit turistic în aproximativ o lună. Anunţul a fost făcut de conducerea Universităţii din Craiova, care a început amenajarea acestui domeniu pentru a-l transforma în „cel mai important obiectiv al oraşului”.
Cei care vor păşi în arealul de aproximativ patru hectare al cramei vor cunoaşte îndeaproape istoria acesteia şi vor testa gustul vinurilor produse la Banu Mărăcine. Vizitatorii vor fi purtaţi prin vinoteca ce dispune de o colecţie impresionantă de 50.000 de sticle cu vinuri albe şi roşii, produse între 1970 până în 2000, ale căror calităţi au fost certificate prin medalii de aur, bronz şi argint la concursuri naţionale. Acestea vor putea fi degustate şi chiar cumpărate. De asemenea, cei interesaţi vor avea ocazia să viziteze linia de vinificaţie, dar şi cea mai mare hrubă din regiune, cu 300 de budane de stejar în care se păstrau licorile din struguri. Staţiunea va fi şi loc de relaxare pentru cei care vor să rămână câteva zile.
După „măcelul retrocedărilor” început în 2008, care a ciopârţit în mare parte din staţiunea Banu Mărăcine, conducerea Universităţii din Craiova încearcă acum, odată cu finalizarea litigiilor, să valorifice ceea ce a mai rămas: crama Banu Mărăcine şi terenurile din împrejurimi, estimate a mai fi pe o suprafaţă de aproximativ 40 hectare, neidentificate încă. Se aşteaptă ca în perioada următoare să se fie făcut cadastrul, pentru a se şti exact ce a mai rămas. Inginerii staţiunii, dar şi conducerea Universităţii ştiu doar că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezile de pomi fructiferi – caişi, pruni, piersici – au rămas doar amintire. Angajaţii povestesc că „din cauza proceselor nu s-au mai făcut nici un fel de lucrări, care ar fi presupus investiţii, iar de trei ani nu s-a mai obţinut nici o producţie. Acum nici nu le mai avem în posesie”. Universitatea încearcă acum să revigoreze această staţiune a Craiovei, care îşi are sediul chiar pe Calea Bucureşti.
A început curăţenia
De patru zile, la Crama Banu Mărăcine a început curăţenia. Schimbările se văd încă de la intrare. Aleile au fost curăţate şi deschid larg priveliştea spre un parc cu brazi argintii, un loc ce va fi pregătit special să încarce bateriile vizitatorilor. Pentru a asigura amenajarea completă în timp util, a fost mobilizată forţe de muncă din toată Universitatea. Printre muncitori, în număr de 44, nu au întârziat să-şi facă apariţia şi reprezentanţi ai conducerii instituţiei de învăţământ. Prima vizită de lucru a fost întreprinsă marţi de prorectorul Nicu Marcu, pentru a observa ce s-a făcut. A dat şi primele verdicte. „Lucrurile se mişcă bine. În maximum o lună vom include acest spaţiu în circuitul turistic. Va fi cel mai important loc al Craiovei, unde se vor degusta vinuri. Vom aduce aici delegaţiile care vin în oraşul şi judeţul nostru, dar şi turişti care vor să se relaxeze. Până atunci trebuie să mai zugrăvim clădirile pe exterior, să găsim un sponsor pentru a face aleile impecabile şi să punem, desigur, şi floricele în suporturile de ciment. De aranjamente se vor ocupa angajaţii de aici, dar şi specialiştii de la Grădina Botanică. Trebuie să îi dăm un aspect comercial”, a precizat prorectorul Universităţii din Craiova.
Hruba – unul dintre primele obiective ale cramei
Dacă pe exterior mai trebuie făcute retuşuri, în interior totul pare pregătit pentru a face o scurtă incursiune în povestea staţiunii. Inginerul Adrian Leoveanu, care lucrează aici din 1986, deapănă cu uşurinţă amintirile, odată ce intră în hruba care îşi are deschiderea chiar în mijlocul parcului. Este locul unde pe vremuri se păstra vinul. „E cea mai mare hrubă din regiune. Sunt peste 300 de budane din stejar. Aici anual aduceam 200 de vagoane cu câte 10.000 de litri de vin. Aveam contracte şi pentru export. Acum, după ce am pierdut terenurile, toate vasele sunt goale. Nu mai este strop de vin”, explică inginerul. Acesta nu şi-a pierdut însă speranţa. „Poate în timp se va mai relua tradiţia de a produce vin. Cu siguranţă nu vor mai fi aceleaşi cantităţi, dar este un brand care nu ar trebui pierdut. Trebuie însă clarificat unde avem terenurile. Linia de vinificaţie este încă funcţională ”, mai spune Adrian Leoveanu.
Vinoteca – un loc pentru a degusta din trecutul locului
Deşi butoaiele de stejar din hrubă sunt goale, vinul de la Banu Mărăcine nu s-a terminat. 50.000 de sticle sunt păstrate în vinotecă, în poziţie orizontală, la o temperatură constantă de 12 grade, indiferent de anotimp. Prăfuite de trecerea timpului, sticlele conţin vinuri albe (Fetească Regală, Saugvinion) şi vinuri roşii (Merlot, Cabernet Saugvinion, Fetească neagră), soiuri de colecţie produse între 1970 şi 2000.
„Am mai produs vin şi după 2000, dar, nefiind ani viticoli favorabili, nu a putut fi oprit pentru colecţie. Sticlele din vinotecă se scot numai la comandă. În momentul în care ia contact cu temperatura exterioară mai mult timp se deteriorează”, explică un alt inginer al staţiunii. Pe rafturile vinotecii se găsesc şi sticle de coniac şi ţuică, ce-i drept în număr foarte mic. «Aici se producea odată coniacul „Roua Plaiului”. Mai sunt doar câteva sticle. Tot în cantităţi mici mai avem şi rachiu şi ţuică de prune, caise şi piersici. Sunt băuturi distilate pe care le păstrăm în sticle aşezate în poziţie verticală», povesteşte inginerul Adrian Leoveanu. Odată ajunşi în vinotecă putem afla şi faptul că până în 2004 director al SCDA Banu Mărăcine a fost universitarul Nicolae Giugea, prefect de Dolj până mai deunăzi, despre care specialiştii de aici spun că s-a ocupat de producţia coniacului „Roua Plaiului”
Vinurile de la Banu Mărăcine, medaliate la concursurile naţionale
Recunoscută pentru producţia de vinuri, Crama Banu Mărăcine deţine şi o serie de premii obţinute la concursurile de specialitate. La cel de al VI-lea Concurs Naţional de Vinuri de la Vaslui, ediţia 1996, Rieslingul Italian produs în 1994 a fost premiat cu Diploma de Onoare şi Medalia de Aur, Merlotul produs în 1994 a obţinut Diploma de Onoare şi Medalia de Argint, iar Cabernetul Sauvingnion a fost premiat, tot din 1994, cu Medalia de Bronz. De asemenea, în anul 2000, la Opera Română din Bucureşti, Oficiul Viei şi Vinului şi Federaţia Mondială a Bucătarilor au premiat Feteasca Regală din 1997 şi 1998, Cabernetul Saugvinion şi Saugvinionul Blanc produse în 1987. Din vinurile premiate, dar şi din cele mai vechi se poate degusta şi chiar se pot cumpăra. Preţul unei sticle porneşte de la 45 de lei şi ajunge până la maximum 70 de lei, pentru soiurile recoltate în 1970. Conducerea Universităţii din Craiova vrea să reanalizeze lista de preţuri, pentru a le valorifica cât mai bine, mai ales că specialiştii au anunţat că „anul acesta producţia de vin este compromisă, la fel ca şi cea de caişi şi piersici”.
Un sejur de relaxare la cramă
O gustare de vin, o incursiune în trecutul staţiunii şi al cramei Banu Mărăcine, dar şi o plimbare prin acest domeniu pot fi ingredientele ideale pentru un sejur perfect de relaxare. Vizitatorii care vor să se oprească mai multe zile pe acest domeniu vor avea şansa să se şi cazeze la cramă, la Vila „Mircea”, compusă din două imobile, achiziţionate şi renovate de Universitatea din Craiova. Locaţia dispune de un spaţiu modern de cazare, cu cinci camere apreciate de universitari a fi de cel puţin trei stele, o bucătărie, o cramă, o sală de mese şi o alta de conferinţă. De asemenea, una dintre construcţii are un turn din care poate fi admirată panorama oraşului Craiova. Vila nu a mai fost niciodată în circuit turistic, până la sfârşitul anului 2011 aflându-se în reparaţii. În perioada următoare, conducerea Universităţii din Craiova va stabili tarifele pentru cazare şi masă. Totodată, pentru viitor reprezentanţii instituţiei de învăţământ îşi fac planuri să continue producţia de vin, cumpărând pentru început struguri, iar după identificarea terenurilor prin replantarea unor noi suprafeţe de viţă-de-vie şi chiar salvarea a celor care au rămas în proprietate.
