Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, citat de Reuters, a declarat că situaţia din estul Ucrainei, unde militanţi proruşi ocupă clădiri ale statului în cel puţin două mari oraşe, va fi rezolvată în 48 de ore şi se va recurge la forţă dacă negocierile eşuează. „Cred că această criză îşi va găsi rezolvarea în următoarele 48 de ore. În orice moment putem să trecem la realizarea a ceea ce ne-am propus. Există două variante de posibile evoluţii — procesul politic de negocieri sau intervenţia în forţă”, a declarat Avakov presei înainte de şedinţa cabinetului de miniştri. „Celor care doresc un dialog, le propunem discuţii şi o soluţie politică. Minoritatea care doreşte un conflict va obţine un răspuns puternic din partea autorităţilor ucrainene”, a mai spus ministrul de Interne, adăugând că „operaţiunea antiteroristă” continuă în regiunile Harkov, Doneţk şi Lugansk, din estul ţării. După cum relatează agenţia de presă ucraineană Unian, în noaptea de 8 spre 9 aprilie, separatiştii care ocupă sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Lugansk au ameninţat să răspundă prin forţă dacă se va încerca un asalt al clădirii din partea trupelor speciale. Potrivit altor media de la Kiev, separatiştii ar putea organiza un „coridor” prin frontiera de stat a Ucrainei pentru trecerea coloanelor de tehnică şi echipamente militare din Rusia. „Separatiştii” care „iau armele în mâini şi ocupă clădiri oficiale vor fi trataţi ca terorişti şi criminali”, a declarat, marţi, preşedintele ucrainean interimar, Aleksandr Turcinov, în contextul în care Ucraina se confruntă în ultimele zile cu o ameninţare de secesiune în estul ţării şi acuză Rusia de orchestrarea evenimentelor. Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, ieri, că Rusia nu întreprinde măsurile necesare pentru a detensiona situaţia de criză din Ucraina, relatează agenţiile Reuters şi EFE. „Din păcate, în multe privinţe nu ne este clar că Rusia ar contribui la o detensionare a situaţiei. Drept urmare, noi vom continua să facem ceea ce am făcut şi până acum: pe de o parte vom continua dialogul, pe de alta vom sublinia că, în opinia noastră, Ucraina are dreptul să îşi aleagă calea de dezvoltare. Noi cerem ca Ucraina să îşi poată decide singură viitorul”, a declarat Merkel într-un discurs susţinut în faţa parlamentului de la Berlin. Pe de altă parte, UE a pregătit o listă extinsă ce cuprinde 107 cetăţeni ruşi cărora intenţionează să le aplice sancţiuni financiare şi interdicţii de acordare a vizelor în eventualitatea agravării situaţiei din Ucraina, relatează agenţia EFE citând ediţia de ieri a cotidianului rus „Kommersant”, care susţine că a avut acces la această listă. Conform acestui ziar, pe noua listă se regăsesc aproape toţi oficialii ruşi de rang înalt şi, conform unor surse bine informate citate de „Kommersant”, respectivele sancţiuni personale vor fi introduse înainte ca UE să treacă la următoarea serie de sancţiuni, care, spre deosebire de primele două, ar urma să aibă caracter economic. Printre cei de pe listă se regăsesc toţi membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, cu excepţia preşedintelui Vladimir Putin, premierului Dmitri Medvedev şi ministrului de externe Serghei Lavrov. Comisia Europeană va crea un „grup de sprijin” pentru Ucraina, cu scopul de a coordona eforturile financiare ale statelor membre, donatorilor externi şi ale FMI, au informat surse europene, citate de AFP. Grupul, a cărui înfiinţare a fost anunţată oficial ieri, va fi coordonat de comisarul european pentru Extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle. El trebuie „să identifice şi să coordoneze, împreună cu autorităţile ucrainene, ajutorul de care au nevoie pentru a stabiliza economia şi situaţia politică, precum şi a ajuta în procesul de reformă”, au precizat sursele citate. Comisia Europeană a prezentat în luna martie un plan de ajutor masiv în favoarea Ucrainei, de cel puţin 11 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, donaţii şi avantaje comerciale. De asemenea, ea a oferit Kievului reduceri importante la taxele vamale, cu o valoare totală de peste 500 de milioane de euro, pe un an. La rândul său, FMI a anunţat un ajutor cuprins între 14 şi 18 miliarde de dolari, a cărui plată va depinde însă de adoptarea unor măsuri, printre care majorarea preţului la gaze naturale şi îngheţarea salariilor din sistemul bugetar. Lucrările grupului de sprijin ar putea fi extinsela Georgia şi Moldova, ţări care urmează să semneze
