Prin punerea în executare a mandatelor de securitate naţională / Se încearcă introducerea unei limitări a modului de valorificare a rezultatelor obţinute de serviciile de informaţii

0
114

În contextul preocupărilor privind finalizarea proiectului de Lege pentru Punerea în Aplicare a Codului de Procedură Penală (LPACPP), aflat la nivelul comisiilor de specialitate ale Senatului, se încearcă, din nou şi nu tocmai transparent, introducerea unei limitări a modului de valorificare a rezultatelor obţinute de serviciile de informaţii din punerea în executare a mandatelor de securitate naţională.

Deşi proiectul se află la nivelul Senatului României, deputatul social-democrat Florin Iordache a depus deja un amendament privind art.129 alin. (1) vizând Legea nr. 51/1991, care urmăreşte de fapt revenirea la formularea propusă în decembrie 2012 de Ministerul Justiţiei, în sensul limitării modalităţilor de valorificare a aspectelor rezultate din punerea în executare a mandatelor de securitate naţională. La acea vreme, urmare a dezbaterilor publice, premierul Victor Ponta a declarat public că nu susţine propunerea în cauză, motiv pentru care Ministerul Justiţiei a revenit la formularea iniţială.

De ce se doreşte ca serviciile să rămână pasive?

Florin Iordache

Practic, prin amendamentul formulat, se sare în apărarea infractorilor şi se interzice ca interceptările realizate pe baza mandatului de securitate naţională să fie folosite ca probe în instanţă în cadrul unor dosare privind infracţiuni grave, precum cele de mare corupţie, evaziune fiscală, trafic de armament, de droguri, fraude informatice etc. Nu trebuie să uităm însă că, dincolo de faptul că aceste fenomene infracţionale afectează valori importante ale democraţiei, ele au consecinţe deosebit de grave asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor României şi afectează imaginea ţării în faţa statelor membre UE, şi aşa „şifonată” de criticile Comisiei Europene privind respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar. Iniţiatorul amendamentului pierde din vedere faptul că prin mandatul de securitate naţională se pot documenta şi împrejurări privind pregătirea ori săvârşirea unor fapte cu consecinţe grave prevăzute de legea penală.

Cetăţenii care observă o infracţiune sunt obligaţi să sesizeze organele abilitate

Tudor Chiuariu

Parlamentarul Florin Iordache ne propune, cu alte cuvinte, ca personaje cu mari probleme legate de corupţie să scape basma curată doar pentru că au picat pe interceptări de siguranţă naţională. Şi, astfel, fapte prevăzute de legea penală ca infracţiuni vor rămâne nepedepsite, iar făptuitorii nu vor fi traşi la răspundere penală, ceea ce, evident, contrazice principiile de bază ale legii procesual penale. În altă ordine de idei, nu ne putem închipui cum îşi vor desfăşura activitatea de aflare a adevărului organele de urmărire penală fără beneficiul indiscutabil al datelor şi informaţiilor conţinute de interceptările efectuate în temeiul unui mandat de siguranţă naţională.

În şedinţa din data de 3 aprilie 2013 a Comisiei Juridice a Senatului, amendamentul respectiv a fost susţinut cu consecvenţă şi de senatorul liberal Tudor Chiuariu, preşedintele acestei comisii. Ce se întâmplă oare cu acele prevederi legale, pe care cei doi par să le fi uitat, potrivit cărora toţi cetăţenii care observă o infracţiune sunt obligaţi să sesizeze organele abilitate? Şi care sunt dispoziţiile normative care prevăd că unele fapte ar trebui să fie întotdeauna pedepsite, iar altele de la caz la caz, numai dacă sunt instrumentate de alte organe decât cele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale?