Recentul Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) a arătat neliniştitor: populaţia României a scăzut de la 20.128.661 locuitori la referendumul precedent (2011) la 19.053.815 locuitori. Deci, peste un milion de locuitori, în minus, conform Institutului Naţional de Statistică. S-a adâncit procesul de îmbătrânire, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se o creştere a populaţiei vârstnice de 65 de ani şi „peste” acest prag. Aflat între judeţele mari ale ţării, Doljul a pierdut 61,1 mii (9,3%) din locuitori şi este pentru prima dată când populaţia a scăzut sensibil sub 600.000 de locuitori. Numeroase localităţi rurale sunt ameninţate să-şi piardă statutul de comună. Nu puţine sate se „topesc” sub privirile noastre, şi nu se ştie ce le rezervă ziua de mâine. În acest context, intervenţia deputatului liberal, Robert Sighiartău, referitoare la consecinţele declinului demografic, cu soluţii concrete aduse în discuţie, nu poate fi considerată decât salutară. România pierde, în opinia deputatului liberal, aproape 400 de locuitori în fiecare zi, o statistică alarmantă care se traduce în pierderi economice, sociale şi culturale majore pentru ţară. În ritmul actual, în 2050, potrivit evaluărilor, populaţia României ar putea ajunge la 14 milioane de locuitori. Ce a propus deputatul liberal în cadrul pachetului legislativ? Deduceri personale din venitul net lunar, din salarii, pentru contribuabilii care au persoane în întreţinere, asigurarea mesei calde în învăţământul preşcolar, dublarea nivelului alocaţiilor pentru familiile monoparentale, facilităţi pentru familiile numeroase ş.a.m.d.. Acroşată poate în premieră, după comunicarea datelor ultimului Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor, problema de o importanţă covârşitoare, chiar cardinală, merită toată atenţia. Pachetul de măsuri propus de deputalul liberal poate fi îmbunătăţit, de bună seamă, însă un lucru este clar: orice tergiversare a discuţiei este impardonabilă. Stoparea fenomenului de declin demografic nu poate fi făcută decât printr-un ansamblu de măsuri bine chibzuite, profund caracter social, cu bătaie lungă. De la creşe, care trebuie să existe peste tot în mediul rural, până la un climat politic mult mai prietenos pe această dezbatere, totul a devenit imperativ. Nu puţine alte ţări membre UE se confruntă cu probleme demografice similare şi peste tot se caută cele mai adecvate soluţii, pentru remedierea stării de lucruri. Evoluţia demografică a devenit deja îngrijorătoare şi la orizont se întrevăd dezechilibre majore la pensii şi pe piaţa muncii. Rata de creştere a populaţiei este una negativă şi de asemenea printre cele mai scăzute din lume (8,71 naşteri la mia de locuitori, poziţia 208 din 228 de ţări contorizate). Şi paradoxal principala cauză nu mai este migraţia, ci diferenţa între naşteri şi decese. Problema declinului demografic nu are niciun iz politic, ea este pur şi simplu una naţională, de o importanţă covârşitoare, de care depinde viitorul imediat al acestei ţări, care este şi a noastră.
