Agricultura, invitată la discuţii pertinente

Importanţa sectorul agricol românesc este, din ce în ce, mai ridicată. Dovadă şi ultima dezbatere de profil, din 8 martie a.c., promovată de New Strategy Center, un redutabil ONG care militează pentru iniţierea şi punerea în practică a marilor proiecte de dezvoltare a României. Cum, la conducerea acestei organizaţii se află un fost şef al Direcţiei Generale de Analiză din cadrul Serviciului Român de Informaţii nu putem decât să fim încrezători că aportul tehnic, de specialitate al profesioniştilor şi expertiza recunoscută a invitaţilor la dezbateri vor genera abordări concrete ale temelor relevante pentru interesele naţionale ale României.

 Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat la masa rotundă „Noi căi de obţinere a independenţei energetice a României: biomasa”. Dezbaterea s-a desfăşurat marţi, 8 martie 2016, la Cercul Militar Naţional şi a fost organizată de New Strategy Center şi s-a axat pe tema soluţiilor alternative pentru obţinerea independenţei energetice, biomasa fiind subiectul principal.

De precizat că, organizatorul dezbaterilor este un puternic ONG, care îşi propune să asigure un cadru de dezbateri pentru subiecte de maximă importanţă pentru România, mai ales în domeniile în care ţara noastră ar trebui să fie un furnizor regional, precum şi să substanţieze parteneriatul strategic cu SUA. Să mai adăugăm că, preşedintele New Strategy Center este Ionel Niţu, absolvent în urmă 20 de ani al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” şi care, în perioada august 2009 – decembrie 2012, a ocupat funcţia de şef Direcţie Generală Analiză a SRI.

Culturile sunt eligibile

În intervenţia sa, ministrul Achim Irimescu a afirmat că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin politicile sale, sprijină dezvoltarea agriculturii şi culturile energetice, conform cadrului legal conferit de Politica Agricolă Comună. Ca şi în cazul celorlalte culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui etc.), culturile de plante energetice sunt eligibile, atât la scheme de plăţi directe din fonduri europene, cât şi la ajutorul naţional tranzitoriu finanţat din bugetul naţional. Cuantumul/ha al acestor plăţi, se stabileşte, anual, prin Hotărâre a Guvernului, după determinarea suprafeţelor eligibile la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la finalul lunii martie.

Tot din bugetul naţional, cultivatorii de plante energetice nonalimentare beneficiază de rambursarea sumelor care reprezintă diferenţa dintre acciza standard şi acciza redusă de 21 euro/1000 litri motorină. Cuantumul nominal al sprijinului pentru anul 2016 este de cca. 1,8 lei litru, iar cantitatea maximă anuală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 100 litri/ha.

Suprafaţa cultivată cu plante energetice, în creştere

„Numărul cultivatorilor de plante energetice a crescut an de an. Astfel, conform bazei de date a APIA, în anul 2015 faţă de 2014 numărul acestora a crescut la 442, de la 320, în 2014, iar suprafaţa totală solicitată la plata în 2015 a fost de circa 5.000 ha. Ministerul Agriculturii vine în sprijinul investitorilor, care îşi propun să activeze în producţia de biomasă, prin măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care oferă posibilitatea finanţării investiţiilor în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. Acestea vor contribui la realizarea obiectivelor transversale legate de protecţia mediului, de atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea, dar şi la creşterea numărului fermierilor care vor opta pentru culturile energetice”, a menţionat ministrul Achim Irimescu.

La eveniment au luat parte, printre alţii, Corina Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei; Jean Valvis, vicepreşedinte AOAR; Gustav Melin, preşedinte AEOBIOM (Asociaţia Europeană pentru Biomasă); Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie din Camera Deputaţilor; Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor; Ionel Niţu, preşedintele New Strategy Center.

Biomasa poate acoperi peste o treime din necesarul energetic

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane, definiţie cuprinsă în H.G. nr. 1844/2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport.

Valorificarea potenţialului energetic al biomasei ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată. Statisticile actuale indică faptul că, ţările în curs de dezvoltare îşi acoperă circa 38% din nevoile proprii de energie din biomasă, iar în multe dintre aceste ţări, arderea lemnului de foc reprezintă până la 90% din consumul total de energie. De asemenea, unele ţări dezvoltate îşi asigură, în prezent, din biomasă, o cotă importantă din consumurile proprii de energie, cum ar fi cca. 18% în Finlanda, cca. 14% în Suedia, cca. 10% în Austria.

Proiectele ce produc energie din resurse regenerabile primesc bani

Măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care sprijină proiectele de obţinere a energiei din resurse regenerabile sunt: Măsura 4 „Investiţii în active fizice” sprijină printre altele şi investiţii în instalaţii pentru producerea de energie electrică şi/sau termică, prin utilizarea biomasei. Alocarea financiară totală pentru perioada 2014-2020 este de 2,4 miliarde euro. Măsura 6 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor” sprijină investiţiile în producţia de combustibili din biomasă. Unul din domeniile de diversificare acoperite în cadrul sub-măsurilor 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” şi 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” este producţia de combustibil din biomasă (ex.: fabricare de peleţi şi brichete), în vederea comercializării, producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile pentru desfăşurarea propriei activităţi. Alocarea financiară  aferenta submăsurii 6.2 este de 117,8 milioane euro, iar pentru măsura 6.4 este de 152,6 milioane euro.

          Prin intermediul sub-măsurii 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” se acordă sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole, printre speciile eligibile pentru împădurire se regăsesc inclusiv salcâmul şi 3 specii de salcie: Salcie albă, Salcie căprească, Salcie plesnitoare. Aceasta submăsură beneficiază de o alocare financiară de cca. 124,5 milioane euro. Prin măsurile de interes local ce ar putea fi finanţate cu ajutorul măsurii 19 „Dezvoltarea Locală LEADER” sunt încurajate, printre altele, şi investiţiile ce vizează promovarea utilizării surselor de căldură pe bază de biomasă, crearea şi dezvoltarea de sisteme de producere şi distribuţie a biogazului la nivel de comunitate. Alocarea publică totală pentru 2014-2020 este de 563,5 milioane euro.