Toată omenirea a fost, ieri, atentă la ceea ce se întâmplă la Casa Albă, unde Barack Obama şi Angela Merkel s-au întâlnit pentru discuţii decisive privind Ucraina şi Europa. Mizele sunt enorme, contextul de înalt risc şi deciziile care se profilează rămân extrem de delicate pentru preşedintele american. De vinerea trecută, când a fost demarat maratonul diplomatic, s-a căutat forţarea preşedintelui Vladimir Putin de a accepta o soluţie diplomatică, constând în sistarea alimentării unui conflict care a făcut deja peste 5.500 de morţi în estul Ucrainei. În caz de eşec a acestui demers diplomatic – mâine mai urmează o rundă de discuţii la Minsk, „în formatul Normandia” – „va fi război”, a avertizat Francois Hollande. În cursul conferinţei de presă, care a avut loc după discuţia de la Casa Albă, Angela Merkel, noul „om forte” al Europei, care s-a deplasat la Kiev, Moscova şi Munchen – unde sâmbătă s-a desfăşurat Conferinţa pe probleme de sercuritate – a subliniat că „pacea în Europa” este în joc prin tentativa Occidentului de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei. „Nu putem lăsa Moscova să redeseneze frontierele în Europa prin forţa armelor”, a adăugat Obama. Preşedintele american a subliniat importanţa relaţiei cu Berlinul şi „unitatea poziţiei lor în faţa Rusiei”. El ştie că rolul cancelarului este crucial în ceea ce s-a angajat. Crescută în ex-RDG, la Dresda, unde Vladimir Putin ca locotenent colonel al KGB era la post, Angela Merkel vorbeşte curent limba rusă şi cunoaşte mentalitatea liderului de la Kremlin. În ultimele zile, americanii au rămas în ariergarda iniţiativei de pace franco-germană. Fiecare şi-a jucat rolul: americanii au ameninţat cu livrarea de arme Ucrainei, în timp ce Europa franco-germană s-a aflat în contact cu Petro Poroşenko şi Vladimir Putin. Şcoală realistă. Chestiunea care domină aşteptările este următoarea: ce strategie va fi adoptată miercuri? Va anunţa Barack Obama livrarea de arme Ucrainei, cu riscul bulversării frontului occidental? „Nu am luat încă o decizie, dar am în vedere această opţiune”, a afirmat el, luni. O declaraţie care lasă Berlinului şi Parisului spaţiul necesar pentru continuarea negocierilor. Angela Merkel a fost clară în această privinţă: ea se opune, considerând că acest gest permite escaladarea conflictului, Kievul neputând câştiga un război contra Moscovei, care deţine un imens avantaj militar. Pledează, totuşi, pentru ranforsarea sancţiunilor. Poziţia critică a Berlinului la posibila furnizare de arme a suscitat adevărate filipice la nivelul delegaţiei americane prezente la Munchen, mai mulţi senatori criticând diplomaţia germană. Noul ministru american al Apărării, Asthon Carter, ca şi vicepreşedintele american, Joe Biden, s-au declarat favorabil livrării de arme. Vineri, ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a respins încă o dată orice livrare de arme Kievului, afirmând: „există deja destule arme în estul Ucrainei; întărirea separatiştilor este nelimitată şi mult mai înleţept este de a nu răspunde prin aceleaşi mijloace ca şi Rusia”. Aceste consideraţii pun în dificultate o decizie care se profilează pentru Barack Obama, acesta confruntându-se cu o situaţie de o excepţională gravitate. Dacă se opreşte doar la sancţiuni, el lasă câmp liber Rusiei care controlează teritoriul Ucrainei. Dacă livrează arme, există riscul unei escalade, de asemenea imprevizibilă la ceea ce desenează Vladimir Putin. Într-un editorial, „New York Times” sublinează că ar fi necesară o cantitate enormă de arme pentru a contrabalansa dezechilibrul actual de forţe. „Este clar, SUA nu pot câştiga o cursă a înarmării cu Rusia, pe seama Ucrainei, pentru a asigura înfrângerea Moscovei pe câmpul de luptă”. SUA şi aliaţii lor din NATO nu au suficient interes în această chestiune. „O paralelă cu războiul din Bosnia, unde furnizarea de arme a permis intaurarea păcii, nu este pertinentă”, pentru Agenţia Bloomberg. 
