Noua schiţă a tratatului fiscal interguvernamental al UE are un text semnificativ diferit de varianta sa iniţială, adoptată la summitul UE din 8 şi 9 decembrie 2011 şi, potrivit publicaţiei britanice „The Telegraph”, autorităţile de la Londra vor fi puternic deranjate de prevederile documentului. La insistenţele Franţei, documentul se va numi „tratat internaţional” şi nu acord, aşa cum era iniţial prevăzut. Rolul acestuia este „de a promova condiţiile pentru o creştere economică mai puternică în Uniunea Europeană şi, în acest scop, de a dezvolta o coordonare mai strânsă a politicilor economice din zona euro”. Articolul 1 stipulează că, „prin acest Tratat, părţile contractante, ca state membre ale UE, agreează un „acord fiscal” şi o mai mare coordonare a politicilor economice, ceea ce presupune o guvernanţă întărită, care să impună disciplina fiscală şi o mai mare integrare a pieţei interne, precum şi o mai mare creştere economică, competitivitate şi coeziune socială întărite”. Stipularea unei mai mari integrări a pieţei interne este interpretată de presa britanică drept posibilitatea ca statele din zona euro – motorul acestui tratat – să ia decizii privind piaţa internă şi, implicit, pe cea a serviciilor financiare. La cererea Germaniei, textul acordă puteri sporite Comisiei Europene, care va putea da în judecată, la Curtea Europeană de Justiţie, ţările care încalcă noile reguli fiscale. În varianta iniţială, un stat membru putea să dea în judecată un stat care a încălcat regulile, însă, potrivit noii variante, doar Comisia Europeană poate face asta, în numele unui stat membru, împotriva altuia. Marea Britanie a protestat împotriva implicării instituţiilor comunitare în respectarea prevederilor acestui tratat, întrucât nu este un tratat al UE. O altă noutate o reprezintă numărul de state membre care trebuie să ratifice tratatul fiscal, pentru ca acesta să intre în vigoare. Dacă, iniţial, se vorbea despre 9 state membre, noua schiţă de tratat stipulează că 15 state din zona euro trebuie să îl ratifice înainte ca el să fie implementat. Iar prevederile sale se vor aplica doar statelor care l-au ratificat. Pentru ţările care nu aparţin zonei euro şi sunt semnatare ale acestui tratat fiscal, regulile prevăzute de acesta vor deveni obligatorii din prima zi în care au adoptat moneda unică europeană. Totuşi, dacă doresc să aplice aceste reguli mai devreme, o pot face.
