Inspecţia muncii, din cadrul ministerului de resort, a început o campanie naţională, axată atât pe respectarea legislaţiei „Relaţii de muncă”, precum şi a „Securităţii şi Sănătăţii în muncă”, unităţile vizate fiind cele spitaliceşti. Acţiunea se desfăşoară prin Inspectroratele Teritoriale de Muncă, din fiecare, judeţ, Doljul fiind parte integrată în activitate.
Grupul ţintă al campaniei îl reprezintă angajatorii şi lucrătorii din domeniul unităţilor care au ca obiect de lucru „Activităţi de asistenţă spitalicească”. Motivarea este clar menţionată în comunicatul Inspecţiei Muncii: „Având în vedere obiectivele specifice ale Inspecţiei Muncii, stabilite prin lege, cât şi prin Programul Cadru de Acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2015, aprobat de Inspectorul General de Stat, se impune intensificarea acţiunilor de control în vederea diminuării muncii nedeclarate şi a acţiunilor de control provind verificarea respectării prevederilor legale privind timpul de muncă şi de odihnă. Munca nedeclarată are repercursiuni atât asupra lucrătorului, cât şi asupra angajatorului.”
Se controlează totul
Cum Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj face parte din acest proiect, Cătălin Mohora, inspectorul şef al ITM Dolj, ne-a declarat: „În prima fază, vor fi verificate cele 14 unităţi cu statut de spital (cinci din Craiova, cinci din teritoriu, acestea fănd parte din sistemul de stat, la care se adaugă cele din mediul privat). Se vor controla raporturile de muncă ale tuturor salariaţilor şi situaţia juridică a voluntarilor, precum şi activităţile desfăşurate de aceştia. Vor fi luate la verificat inclusiv orele de muncă, suplimentare sau turele de noapte, nefiind exceptate nici Sărbătorile legale. Nu vor fi execeptate nici cele care ţin de Securitate şi Sănătate în Muncă, fiind urmărite condiţiile de lucru, echipamentele de protecţie folosite şi aşa mai departe, de fapt tot ceea ce ţine de condiţiile legale de muncă, respectând specificul activităţii”.
Multe deficienţe constatate şi aflate sub observaţie
Nerespectarea reglementărilor legale privind timpul de muncă are consecinţe negative atât asupra sănătăţii şi securităţii salariaţilor, atunci când durata acestuia depăşeşte limita maximă admisă de lege. De asemenea, s-a constatat că la locurile de muncă din unităţile sanitare principalul factor de risc este cel legat de expunerea la agenţi bioologici. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că angajaţii din sistem se pot expune la îmbolnăviri profesionale. Conform unui studiu realizat de specialişti, s-au constatat mai multe neconformităţi: neevaluarea riscurilor pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor; lipsa verificărilor periodice pentru echipamentele de muncă, unde este necesară asigurarea exploatării fără pericole, sau a celor pentru care sunt obligatorii unor dispoziţii legale speciale (ISCIR); inexistenţa instrucţiunilor proprii activităţilor desfăşurate; numărul insuficient al lucrătorilor calificaţi, autorizaţi şi instruiţi corespunzător ; etc.
