„Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti” – un grandios proiect naţional, lansat la Craiova

0
1232

„Ne lipsesc monografiile marii noastre şcoli sociologice. Acestea sunt lucrări cu valoare strategică pentru un stat!”. Este credinţa prof. univ. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, şi în acelaşi timp, principala motivaţie, a domniei sale şi a dr. Ioan C. Popa, de a se implica într-un proiect de anvergură naţională. Este vorba despre „Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti”, a cărei primă fasciculă, dedicată chiar întemeietorului ei, Dimitrie Gusti, a fost lansată, ieri, la Craiova. Ideea editării amplei lucrări este parte din concepţia şi programul Academiei Române iniţiat de acad. Tudorel Postolache în cadrul proiectului „Noii Enciclopedii a României”. Lansarea a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, cadru în care autorii au solicitat şi contribuţii craiovene la „Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti”. „Vom găsi răgazul necesar pentru a ne racorda la acest proiect grandios”, i-a asigurat prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, considerat fondator al învăţământului superior sociologic la Universitatea din Craiova.

Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti s-a născut la Iaşi, la 13 februarie 1880. După ce şi-a finalizat studiile în Germania şi a obţinut titlul de doctor, în 1904, cu teza „Egoismul şi altruismul” (sub conducerea lui Wilhelm Wundt), Dimitrie Gusti a fost profesor de sociologie la Universitatea din Iaşi, între anii 1910 şi 1922, calitate pe care a avut-o apoi la Universitatea din Bucureşti. În 1918 a înfiinţat la Iaşi, împreună cu economistul Virgil Madgearu şi istoricul Vasile Pârvan, „Asociaţia pentru studiu şi reformă socială”, care va deveni în 1921 „Institutul Social Român”. Editarea unei Enciclopedii pe fascicule, la „Tipo Moldova” Iaşi – reprezentată la Craiova de însuşi directorul Aurel Ştefanachi –, se doreşte a fi şi un preambul la centenarul înfiinţării Şcolii sociologice de la Bucureşti, care va fi marcat în 2018.

Aurel Stefanachi

Mai multe fascicule vor fi dedicate membrilor acestei prestigioase Şcoli de anvergură europeană

Volumul „Dimitrie Gusti. Omul şi ideile sale, Fascicula I – Sociologia Naţiunii şi a Relaţiilor Internaţionale (comentariu şi antologie de texte)” a fost prezentat, ieri, la Craiova, chiar de autorii săi, profesorii Ilie Bădescu şi Ioan C. Popa. „Ne-am propus să întâmpinăm momentul aniversar 2018 cu această încercare de a cuprinde una dintre cele mai mari performanţe ale culturii române – Şcoala sociologică de la Bucureşti. (…) Avem nevoie să ne întoarcem la lecţia exemplară a acestor mari gânditori, sociologi, cercetători, cunoscători şi, în acelaşi timp, îndrumători ai naţiunii române de după întregirea ei”, a declarat reputatul sociolog Ilie Bădescu, care a subliniat că, spre ruşinea sociologilor contemporani, încă lipsesc monografiile marilor sociologi de ieri. „Noi am conceput Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti într-o manieră atractivă pentru toţi, sub formă de fascicule. Sperăm ca până în 2018 să avem măcar un volum monumental din această mare Enciclopedie”, a adăugat domnia sa. Potrivit autorilor, fiecare fasciculă va fi dedicată uneia sau mai multor ramificaţii ale sistemului de gândire şi de acţiune al fiecăruia dintre membrii acestei prestigioase Şcoli de anvergură europeană.

Pe de altă parte, sociologul Ioan C. Popa a declarat că este vorba despre „o lucrare care se înscrie în perimetrul spiritual al valorificării marilor tradiţii ale şcolii româneşti şi, în acelaşi timp, este un gest de patriotism”. „Privind retrospectiv, m-aş fi bucurat, acum patru decenii, când am făcut parte din primele generaţii ale învăţământului sociologic românesc, să am în cadrul bibliografiei o carte a aceasta”, a mai spus domnia sa.

Sociologii din Craiova, invitaţi să contribuie la concretizarea proiectului

Deşi este un volum de muncă şi de informaţii copleşitor, sociologul Ilie Bădescu spune că „este important să reuşim să ducem acest proiect măcar până la un anumit prag, de unde să-l preia cei mai tineri şi mai vrednici decât noi”. „Ne găsim, cu această primă fasciculă a proiectului Enciclopediei, în faţa unei datorii de onoare şi trag nădejdea că vom avea puterea să o ducem la capăt. Nu singuri. Şi este motivul principal pentru care ne aflăm la Craiova: pentru a vă lansa invitaţia de a participa la realizarea acestei monografii cu fascicule”, a spus domnia sa. De altfel, încă din debutul evenimentului, reputatul sociolog a salutat prezenţa în sală a membrilor „unei remarcabile şcoli sociologice nu numai din Oltenia, ci pentru ce este sociologia în România, în momentul acesta, o mişcare de cunoaştere a societăţii româneşti ridicată la rangul unei performanţe academice de excepţie” prin lucrările publicate aici. Invitaţia a fost adresată nu doar sociologilor, ci şi scriitorilor, demografilor, geografilor ş.a.

„Dimitrie Gusti este, fără îndoială, cea mai înaltă personalitate a sociologiei româneşti. Eu şi colegii mei vom găsi răgazul necesar ca să ne racordăm la acest proiect grandios, care până în 2018 trebuie să legitimeze eforturile noastre la 100 de ani de la desăvârşirea statului naţional unitar român”, a dat asigurări prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, considerat fondator al învăţământului superior sociologic la Universitatea din Craiova, totodată vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie.

Tot ieri, prof. univ. dr. Ilie Bădescu a lansat la Craiova lucrarea „Timpul European şi Maladiile lui. Contribuţii de antropologie noologică”, în două volume: „Timp şi cultură” şi „În imperiul acvilonic. O generaţie de aur în epoca imperiului acvilonic”, ambele publicate la Editura „Tipo Moldova”. «Cu cărţile acestea am dorit să îmi asum câteva dintre mizele mari de gândire ale culturii europene în momentul acesta. Lucrarea doreşte să se încadreze într-o diviziune disciplinară a cunoaşterii antropologice, aceea situată între antropologia istorică, cu remarcabilă tradiţie americană, şi antropologia noologică, o direcţie care s-a dezvoltat de la W. Sombart încoace. Cu aceste două cărţi am dorit să aduc în discuţie, uneori într-un format polemic, teme majore ale culturii române în context european şi ale spiritualităţii europene în contextul marii crize prin care trece lumea în clipa de faţă. Volumul al doilea l-am dedicat unora dintre marii creatori ignoraţi din epocă, care au reuşit performanţe extraordinare în imperiul acvilonic – după numele dat de Cantemir imperiului nordic asumat de neamul vosgilor, ruşii de azi», a declarat autorul.

Ilie Bădescu (n. 1948) este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, din 2002. În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului departamentul Comunităţi şi dezvoltare rurală. Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care „Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii” (2002), „Tratat de geopolitică” (2004), „Enciclopedia sociologiei universale” (2005), „Tratat de sociologie rurală” (2009).

 

Sociolog, publicist şi diplomat, Ioan C. Popa (n. 1949) este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti (Secţia Sociologie), doctor în sociologie (relaţii internaţionale) şi cercetător asociat la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, senior editor la revista „Balcanii şi Europa” şi redactor-şef al publicaţiei „Periscop”. În perioada 1994-2000 a condus Direcţia de Analiză-Sinteză a Serviciului de Informaţii Externe, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier diplomatic la Ambasada României în Republica Moldova. A publicat mai multe volume şi este autor de studii şi articole pe probleme internaţionale în antologii sau reviste de specialitate din România şi Republica Moldova.