Preşedintele american Barack Obama a oferit asigurări că nu s-a interesat de modul în care serviciile de informaţii americane îşi procură date despre ţări aliate, după ce dezvăluirile despre operaţiuni de supraveghere americane au declanşat un scandal în Europa. „La fel ca toţi preşedinţii, atunci când primesc date de la serviciile de informaţii, în special când este vorba de aliaţi precum Germania, nu încerc să scotocesc pentru a afla cum au fost obţinute”, a declarat Obama pentru postul de televiziune NBC. „Dacă este vorba de alte ţări, care reprezintă o ameninţare pentru Statele Unite, atunci sunt interesat nu numai de aceste date, ci şi de modul în care au fost colectate”, a adăugat el. Casa Albă s-a apărat în urma unor dezvăluiri cu privire la spionarea cancelarului Merkel pe telefonul mobil, oferind asigurări că Statele Unite nu ascultă şi nu vor asculta comunicaţiile acesteia, o formulă ambiguă care lasă deschisă posibilitatea ca asemenea operaţiuni să fi avut loc în trecut. De asemenea, Executivul american a asigurat că Obama nu era la curent cu detalii referitoare la practicile serviciilor de informaţii vizând comunicaţiile lui Merkel, o aliată apropiată a preşedintelui american.
SUA intenţionează să înceapă o reformă în cadrul Agenţiei Naţionale de Securitate şi să despartă conducerea NSA, respectiv Agenţia de informaţii însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor, de Comandamentul pentru spaţiul cibernetic, ambele asigurate în prezent de către generalul Keith Alexander, potrivit unor oficiali americani. O consecinţă indirectă a scandalului provocat de dezvăluirile fostului consultant NSA Edward Snowden, această reflecţie lansată de către Casa Albă ar putea ajuta la atenuarea unor temeri cu privire la o NSA atotputernică. Însă ipoteza unei despărţiri a rolurilor provoacă rezistenţe puternice în special în cadrul Pentagonului, care insistă asupra economiilor pe care le permite această structură, potrivit unuia dintre oficiali, care a vorbit sub protecţia anonimatului. În timp ce misiunea NSA este să spioneze comunicaţiile, care au loc într-o măsură tot mai mare pe Internet, cea a Cyber Command este să protejeze reţelele militare de atacuri informatice şi totodată să efectueze acest tip de atacuri. De la crearea sa, în 2009, Cyber Command este condus de către generalul Alexander, care ocupă în paralel funcţia de director NSA începând din 2005. „Dispozitivul actual permite asigurarea faptului că cele două organizaţii se completează în mod eficient. Acestea fiind spuse, ne evaluăm fără încetare structurile interne de comandament, pentru a ne asigura că suntem organizaţi în mod adecvat”, a declarat pentru AFP locotenent-colonelul Damien Pickard, un purtător de cuvânt al Pentagonului. Dubla structură permite unele economii, în principal în ceea ce priveşte personalul, însă o altă organizaţie ar avea, la rândul ei, „alte puncte tari şi puncte slabe”, a recunoscut el. În acest stadiu nu a fost adoptată o decizie, iar generalul Alexander îşi va păstra dubla funcţie până la pensionare, prevăzută în primăvara lui 2014, potrivit unuia dintre oficialii contactaţi de AFP. În cazul în care conducerea NSA ar fi despărţită de cea a Comandamentului pentru spaţiul cibernetic, o ipoteză ar fi încredinţarea conducerii Agenţiei de informaţii unui civil în loc de un militar, aşa cum stau lucrurile de la crearea acesteia, în 1952, potrivit uneia dintre surse.
