Pe Drumul Judeţean Amărăştii de Jos – Dăbuleni se taie plopii. De ce?

Circa 900 de plopi semeţi, cu rostul lor în ecosistemul zonei, s-au tăiat şi se vor mai tăia pe tronsoanele Ocolna – Dăbuleni şi Ocolna – Amărăştii de Jos. Potrivit unui referat al Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean Dolj (nr. 12587/2 noiembrie 2007), valorificarea masei lemnoase se face de către Societatea Comercială pentru Lucrări de Drumuri şi Poduri (SC LDP) Dolj SA, în calitatea sa de administrator al acestor drumuri. În acest sens, SC LDP Dolj a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 691/2011 cu SC Rom Hung Invest Co SRL Satu Mare, conform procesului-verbal al şedinţei de negociere directă nr. 574/22.03.2011. Până aici lucrurile sunt clare. Dacă ne nedumereşte ceva e raţiunea acţiunii de defrişare în sistemul „ras” a plopilor. Şi explicaţiile primite s-au dovedit, mai degrabă, lipsite de consistenţă. 

O pledoarie inutilă

În zona de referinţă, seceta prelungită şi sistematică este, de când ne ştim, mare adversar al oamenilor. Fixarea nisipurilor zburătoare, făcută de „alţii”, nu de cei care au urmat în plan administrativ şi politic, după 1990, a fost o adevărată operă de pionierat a unor oameni destoinici care aveau ştiinţă de carte. Nu mai vorbim de faptul că viscolele din timpul iernii, care troienesc zăpada, nu prea reuşeau să înfrângă perdelele de protecţie de-a lungul drumurilor şi nici parazăpezile. Cum după restituirea în mare parte a pădurilor din zonă, revendicate de cei îndreptăţiţi, şi ciopârţirea lor, ca de altfel şi a perdelelor de protecţie, fără nici un discernământ, dezechilibrele termice au devenit mai resimţite. Fireşte, nu în aportul plopilor semeţi de pe marginea unui drum judeţean stăteau acestea. Dar şi respectivii plopi, plantaţi în urmă cu peste 30 de ani, aveau rostul lor, poate minor, chiar în atragerea norilor. Pledoaria „pro domo” pare inutilă. Dar în Portugalia, ca să oferim un exemplu dintr-o ţară a UE, de-a lungul unei importante artere de circulaţie (Guimaraes – Chaves) am văzut plantată tot o specie repede crescătoare, încărcată de viţă-de-vie, care se exploatează intensiv şi, la un număr de ani, masa lemnoasă fiind utilizată pentru obţinerea vestitului dop de calitate, folosit la îmbutelierea vinurilor. Să-i lăsăm pe alţii. Tot în Dolj, între Bratovoieşti şi Bechet, cu mulţi ani în urmă, „un om”, de-a dreptul uitat, care se numea Gheorghe Dindere, cu meritele şi păcatele lui, ca fiecare dintre noi, a dispus plantarea de pruni, din care unii încă se mai leagănă în viaţă. Probabil animat de versurile, nu mai spunem poetul, „Drumeţule, să iei fără sfială / Că n-ai să dai la nimeni socoteală”. Dar gata cu vorba goală.

Prima explicaţie, prima bazaconie

Interesându-ne de raţiunea tăierii celor aproape 900 de plopi semeţi, am primit tot felul de explicaţii. Conform uneia dintre ele, aceştia ar constitui un pericol pentru circulaţia rutieră. Afirmaţie parţial corectă. Fiindcă, de pildă, şi stâlpii de susţinere a cablurilor de curent electric şi tot ce mai vrei, de pe marginea străzilor, sunt realmente un pericol, nu puţini fiind cei angajaţi neglijent în traficul rutier care, din imprudenţe de tot felul, se văd „îmbrăţişaţi”. A doua explicaţie: din cauza vârstei înaintate exista riscul iminent ca anumiţi arbori să se prăbuşească, în caz de furtună, peste panglica de asfalt. Şi această motivare are limitele ei, fiindcă, într-o astfel de situaţie, numai o parte din plopii culcaţi la pământ, marcaţi în prealabil de personalul silvic, trebuiau sacrificaţi. Potrivit codului silvic (Legea nr. 46/2008) şi vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice.

Ocolul Silvic Dăbuleni: „Plopii aveau vârsta de exploatare”

Tehnicianul silvic Sorin Preduş este noul şef al Ocolului Silvic Dăbuleni. Într-o discuţie purtată, acesta ne-a menţionat că „plopii în cauză aveau vârsta de exploatare”. Dar poate o aveau de acum un an sau doi sau trei. Acest detaliu nu are relevanţă în planul importanţei lor în cadrul ecosistemului zonei respective, la care ne-am referit. Mai ales că nimeni nu vorbeşte de noi plantări, pe aliniamentele defrişate, cu costurile de rigoare. În toată documentarea noastră, în care am obţinut şi punctul de vedere al directorului Direcţiei Silvice Dolj, Eugen Gioancă, am căutat şi o explicaţie plauzibilă la acest carnagiu vegetal. Toţi cei cu care am discutat au avut puncte de vedere, ca şi noi, de altfel. Dar nici unul nu stă falnic în picioare până la capăt. Fiindcă „pusul jos” a unui plop e mult mai uşor decât plantarea lui. Pot să existe, fireşte, şi alte puncte de vedere, dar noi opinăm că tăierea plopilor de pe aliniamentul menţionat este nejustificată.