Siria: Parisul şi Washingtonul contează şi pe susţinerea altor ţări

0
136
Francois Hollande

SUA şi Franţa s-au asigurat în ultimul week-end de o susţinere mai largă, în dorinţa lor de a lovi militar regimul sirian. Şi asta după ce majoritatea liderilor ţărilor G20 au dat un răspuns ferm în această privinţă. Preşedintele francez, Francois Hollande, a afirmat, sâmbătă, că el este convins de votul Congresului SUA, „joi sau vineri”, pentru o recurgere la intervenţia militară, precizând că aşteaptă şi raportul inspectorilor ONU, probabil la sfârşitul săptămânii, asupra utilizării armelor chimice. „Există un număr de ţări, un număr din două cifre, care sunt pregătite a lua parte la acţiunea militară”, a afirmat secretarul de stat american John Kerry, în cursul unei conferinţe de presă la Paris, ţinută cu omologul său francez, Laurent Fabius. Identitatea ţărilor respective n-a fost precizată. În cursul unei acţiuni militare „scurte şi concentrate”, potrivit termenilor Parisului şi Washingtonului, ea se va rezuma la lansarea de rachete de croazieră. Ori, puţine ţări, în afară de SUA şi Franţa, au această capacitate militară. Ca şi Kerry, şi Fabius a salutat „susţinerea largă, în creştere, a SUA şi Franţei”. „Nu mai puţin de 7 din cele 8 ţări ale G8 sunt de acord cu demersul nostru privind o reacţie forte”, precum şi „12 ţări din cadrul G20”, a mai precizat el, evocând susţinerea UE şi a Consiliului de Cooperare al Golfului. Kerry a salutat declaraţia UE referitoare la Siria, spunând că este „încurajatoare”. Numai că respectiva declaraţie, cu toate acestea, se limitează la necesitatea „unui răspuns forte” pentru utilizarea de arme chimice, fără a se pronunţa asupra formei sale. Şeful diplomaţiei franceze a mai spus că Parisul şi Washingtonul „nu sunt izolate şi a vorbi de aşa ceva este totalmente greşit”. În acelaşi timp, Suedia şi Polonia au pus în gardă împotriva reacţiilor impulsive la conflictul din Siria, estimând că orice efort internaţional va cere un angajament „pentru deceniile următoare”. În acelaşi timp, presiunea diplomatică a Parisului şi Washingtonului continuă şi ieri era prevăzută o întâlnire la Paris între Kerry şi reprezentanţii Ligii Arabe. Francois Hollande a promis să se adreseze francezilor după votul Congresului american şi prezentarea raportului inspectorilor ONU. „Suntem alături de Statele Unite, nu putem rămâne orbi la imaginile din Siria pe care le-am văzut”, a declarat, de partea cealaltă, Barack Obama, într-o alocuţiune la radio. În ultimul week-end, canalul de televiziune CNN a prezentat imagini video cu corpurile unor copii morţi şi a unor adulţi afectaţi de convulsii, victime ale atacului cu arme chimice din 21 august, în Siria. Aceleaşi imagini au fost difuzate la începutul săptămânii trecute şi de autorităţile franceze, destinate publicului din această ţară. În declaraţia de la Vilnius, cei 28 de membri UE declară că există „probe puternice” privind responsabilitatea regimului Bashar al-Assad în moartea a sute de civili. În ochii celor mai mulţi membri UE, raportul ONU este considerat ca o etapă esenţială, susceptibilă confirmării, în mod independent, a acuzaţiilor de atac cu gaze toxice. Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), care grupează Bahreinul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Qatarul şi Arabia Saudită, a cerut într-un comunicat publicat la Ryad, comunităţii internaţionale, să intervină imediat în Siria, pentru apărarea poporului sirian de tirania guvernului său. Nouă ţări membre ALBA, un bloc regional latino-american fondat de Venezuela şi Cuba, au fost categorice, condamnând sâmbătă o eventuală intervenţie militară în Siria şi anunţând trimiterea unui ajutor umanitar pentru refugiaţi în Liban. Astăzi, Congresul american se reuneşte după vacanţă şi mâine preşedintele Obama se va adresa americanilor. În aceeaşi zi, şeful diplomaţiei siriene, Walid Muallem, va fi la Moscova, marele aliat al Damascului.

Şase avioane de luptă turce F-16 au fost trimise ieri la frontiera cu Siria, într-o misiune de recunoaştere, a relatat cotidianul turc Sabah, citat de agenţia RIA Novosti. Avioanele F-16 staţionate în provincia Diyarbakir (sud-est) au ca misiune să detecteze deplasările de-a lungul liniei de frontieră, însă, potrivit cotidianului, piloţii avioanelor sunt autorizaţi să deschidă focul în caz de nevoie. La rândul său, Pentagonul pregăteşte atacuri împotriva Siriei mai lungi şi mai intense decât s-a prevăzut, timp de trei zile, după cum a relatat ieri cotidianul „Los Angeles Times”, preluat de AFP. Strategii americani optează pentru un baraj masiv de tiruri cu rachete, urmat rapid de alte atacuri asupra unor ţinte ratate sau care nu au fost distruse în urma intervenţiei iniţiale, potrivit responsabililor de la Pentagon citaţi de ziar. Doi ofiţeri americani au declarat publicaţiei că de la Casa Albă s-a cerut o listă cu obiective lărgită, pentru a include „mult mai multe” decât lista iniţială, care indica circa 50 de obiective. „Vor exista mai multe salve şi o evaluare după fiecare raid, dar totul limitat la 72 de ore şi o indicaţie clară când vom fi terminat”, a declarat ziarului un ofiţer la curent cu planurile militare americane. În paralel, rebelii sirieni au preluat ieri controlul asupra oraşului creştin Maalula (55 kilometri nord de Damasc), după plecarea armatei, transmitea ieri AFP, care cita Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH) şi o localnică. „În cursul nopţii, trupele regimului au intrat în oraş, dar rebelii au trimis întăriri şi au putut prelua controlul în tot oraşul”, a declarat pentru AFP directorul Observatorului, Rami Abdel Rahmane.