Marilena Bogheanu, director general ADR Sud-Vest Oltenia: / „IMM-urile pot contribui foarte mult la dezvoltarea economică a regiunii noastre”

0
260
P
Suntem spre finalul exerciţiului financiar 2014 – 2020 şi auzim foarte des că România nu ar fi absorbit suficiente fonduri europene. Totodată,  constatăm şi o confuzie în rândul populaţiei, când ne raportăm la gradul de absorbţie, când discutăm despre cel de contractare. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, prin Programul Operaţional Regional numărul contractelor semnate este de aproximativ 500, iar valoarea solicitată la Comisia Europeană depăşeşte suma de 752 milioane de euro. O activitate foarte densă, cu proiecte interesante şi o echipă competitivă şi profesionistă. Despre aceste rezultate, dar şi despre modul în care ar trebui să privim cifrele în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene am stat de vorbă cu directorul executiv al ADR SV Oltenia, Marilena Bogheanu, într-un amplu interviu.
Care este părerea dumneavoastră despre accesarea fondurilor europene, având o viziunea clară asupra modului în care s-au cheltuit banii de la Uniunea Europeană, România a beneficiat de fonduri UE sau nu  şi care au fost problemele cu care s-au confruntat beneficiarii în acest exerciţiu financiar ?
Eu o să mă refer în acest interviu doar la Programul Operaţional Regional 2014-2020, care a fost într-adevăr aprobat cu ceva întârziere de către Comisia Europeană, undeva la jumătatea anului 2015. Desigur, că acest an şi jumătate de întârziere a generat decalaje la depunerea proiectelor. Mai mult de atât, programul este extrem de complex. Vorbeam de 43 de scheme de finanţare. Au introdus şi schema pentru finanţarea panourilor fotovoltaice. 44 de scheme de finanţare înseamnă un volum enorm de ghiduri, care au trebuit pregătite de către Ministerul Dezvoltării şi la rândul nostru, să le lansăm. De asemenea,  beneficiarii noştri, care în proporţie de 80% sunt beneficiari publici : primării, consilii locale, consilii judeţene, au trebuit să pregătească la nivel de studii de fezabilitate, aceasta reprezentând o achiziţie. Timpul de depunere a fost foarte scurt şi eu explic de fiecare dată că România are încă probleme în ceea ce priveşte proprietatea, cadastrele, care trebuiau actualizate. Totodată, în funcţie de schema de finanţare au trebuit să  pregătească diverse studii. 
 Mai exact, ce studii sau alte documente  ar mai trebui depuse?
Dacă se depune un proiect pentru reabilitarea unui drum judeţean, evident că ai nevoie de un studiu de trafic, dacă se depune un proiect pentru reabilitarea din punct de vedere energetic al unor clădiri publice sau a unui bloc trebuiesc audituri energetice. Asta înseamnă tot timp, timp necesar pregătirii documentelor. Vorbim de un volum mare de proiecte care s-au pregătit simultan şi de asemenea de programe care s-au lansat în acelaşi timp. Şi aici avem o problemă. Am spus de fiecare dată şi nu mă feresc de cuvinte mari, „s-au canibalizat” pur şi simplu. Este foarte bine că România a avut programe complementare de tipul PNDL-ului, finanţat exclusiv din bani româneşti, dar trebuia să se ţină cont  în acelaşi timp că autorităţile publice locale se confruntă cu aceeaşi provocare de a pregăti proiectele, dar nu şi le scriu ei.
 Să înţeleg că au fost probleme cu firmele de consultanţă…
Aceste documentaţii se fac de către firme de consultanţă. Am transmis până la cel mai înalt nivel, adică, până la nivelul Premierului României. Am semnalat faptul că nu există expertiză suficientă în ceea ce priveşte redactarea acestei documentaţii. Ne-au semnalat primăriile că de foarte multe ori nu s-a prezentat nimeni la licitaţii, nu a depus nimeni nicio ofertă. O altă problemă este lipsa forţei de muncă, mai ales în domeniul construcţiilor şi istoria se repetă. Toate aceste aspecte au generat o serie de probleme şi în acelaşi timp s-a modificat  şi legea salarizării, inclusiv în mediul privat şi faţă de bugetele gândite la momentul 2016, de exemplu, când s-au lansat primele ghiduri şi momentul actual, când s-au mărit salariile, bugetele au suferit modificări, aproape s-au dublat. Creşterile  de salarii au tras după sine şi creşterea costurilor la utilităţi, la carburanţi, etc. Toate aceste aspecte sunt reale şi ar trebui analizate. Practic, ar trebui analizat impactul tuturor măsurilor şi în acest context, ne gândim foarte serios, ca în această perioadă să discutăm atât cu palierul central, cât şi cu nivelul local regional pentru a identifica problemele şi să realizăm nişte ghiduri pentru ca beneficiarii să poată să-şi construiască cât mai bine portofoliul de proiecte. Să nu se mai piardă timpul cu lipsa actelor de proprietate, cu lipsa avizelor. Impactul trebuie gândit pentru 2021 – 2017. 
Legislaţia românească permite două tipuri de proceduri
Dar mai exact, ce înseamnă absorbţie?  Şi care sunt etapele prin care trebuie să treacă beneficiarii din România până la intrarea în posesia fondurilor europene?
Absorbţia presupune sume decontate de către Comisia Europeană, adică, aici, în România. După ce s-au semnat contractele de finanţare şi s-au executat parţial sau total lucrările, după ce au trecut de toate filtrele de verificare, cum ar fi Organismul Intermediar, Autoritate de Management, Autoritatea de Certificarea de Plăţi, Auditul, de cele mai multe ori, pentru că există Autoritatea de Audit, care prin sondaj verifică toate acestea cheltuieli, abia atunci ţara solicită banii către Comisia Europeană şi se reîntorc banii în România şi intră în acest circuit de finanţare. În funcţie de tipul investiţiei, cum ar fi drumurile judeţene, reabilitarea unei şcoli, extinderi de clădiri, adică, construcţii noi, proiectele au un ciclu de cel puţin trei ani de zile şi dacă mai sunt probleme şi la semnarea contractelor, perioada este şi mai mare. Şi în acest context, aş vrea să mai lămuresc un aspect. Legislaţia românească permite două tipuri de proceduri, în ceea ce priveşte selectarea pe partea de proiectare şi execuţie. Noi semnăm contractele de finanţare la nivelul de SF-uri, studiul de fezabilitate este o documentaţie care prezintă tipurile de soluţii. Proiectul Tehnic ( PT ) vine şi defineşte exact şi costurile şi categoriile de investiţii. În programul trecut noi verificam şi PT-ul. Acum, pentru că legea permite ca beneficiarul să opteze fie pentru proiectare plus execuţie, adică pot să vină în asociere două firme sau separat să liciteze proiectarea, iar după ce are proiectul tehnic să scoată caietul de sarcini la licitaţie şi să liciteze pentru construire. 
Şi ce variantă aleg?
Cei mai mulţi aleg cea de-a doua variantă, adică, separat. Aşa s-au obişnuit, li se pare mai sigur, cu riscuri mai puţine, numai că durează mai mult. Cei care au optat pentru prima variantă, proiectare plus execuţie, se confruntă cu problemele legate de bunul mers al proiectului, nefiind o bună înţelegere între cele două firme, cea de proiectare şi cea de contrucție. Şi aici trebuie să mediem, să identificăm soluţii. Fiecare contract e cu problemele lui. Trebuie să avem un dialog permanent cu beneficiarii şi facem acest lucru, tocmai pentru a diminua riscurile  şi a preîntâmpina problemele.
IMM-urile nu trebuie să urmeze legea achiziţiilor publice
Dar la IMM-uri cum merge treaba? Avem un feedback din zona respectivă?

Da, unul chiar foarte bun, un semnal pozitiv. S-au mişcat mult mai repede decat alte categorii de beneficiari pentru că IMM-urile nu trebuie să urmeze legea achiziţiilor publice, unde sunt termene destul de lungi. Exista o aplicaţie pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, special creată pentru achiziţiile derulate în cadrul proiectelor implementate de beneficiarii din mediul privat. O altă justificare a faptului ca proiectele contractate de IMM-uri sunt implementate mult mai repede, este aceea ca beneficiarii din sectorul IMM sunt pro-activi. Pentru apelul de proiecte dedicat sprijinirii microîntreprinderilor, finanţat prin prioritate 2.1.A a POR, valoarea eligibilă a proiectului trebuie sa fie cuprinsa intre 25.000 şi 200.000 de euro. Se finanţează proiecte din diverse domenii, precum: construcţii, textile, IT, repararea şi întreţinerea maşinilor, hoteluri si pensiuni etc. Investițiile care vizează activitati privind sănătatea umană sunt eligibile doar dacă sunt implementate într-o stațiune balneoclimatică. Se pot realiza investiţii în  construirea, modernizarea și extinderea spațiilor de producție sau prestare a serviciilor, dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 8 noiembrie anul acesta, Impactul acestor proiecte este foarte , pentru că se generează locuri de muncă, în mod real. Rata de întoarcere în economie a banilor este mare şi sunt convinsă că domeniul IMM-urilor poate contribui foarte mult la dezvoltarea din punct de vedere economic şi social a regiunii noastre si, de aceea, am  dori mai multe fonduri  pe acest domeniu. Printr-un alt apel de proiecte adresat  IMM-urilor s-au finanţat proiecte a căror  valoarea maximă nerambursabilă putea fi de pana la  1 milion de euro. Este vorba despre prioritatea  2.2-  Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor.

Totodată, ajutaţi IMM-urile să intre şi în contact cu alte IMM-uri, din alte ţări, prin intermediul misiunilor economice pe care fie le organizaţi dvs., ca Agenţie, fie răspundeţi cu prezenţă la alte evenimente. Şi toate acestea le realizaţi printr-un proiect…
Avem mai multe proiecte, pentru că suntem entitate regională, fiind Agenţie de Dezvoltare, suntem şi eligibili pe mai toate proiectele, desigur, nu pe POR, dar, inclusiv şi la Bruxelles. Este vorba de un proiect Ro-Boost SMEs – „Boosting Smart and Innovation-Driven Growth for Romanian SMEs”, finanţat de Comisia Europeană. S-au  creat clustere la iniţiativa noastră pe domeniul construcţiilor şi s-au obţinut bani, de asemenea şi pe domeniul automotive. Aceea făbricuţă, care produce trotinete electrice, s-a deschis datorită nouă. În perioada trecută, pe POSCC, am văzut că suntem eligibili. Evident, că Fordul nu putea să acceseze pentru că este o firmă mare, a primit ajutor de stat. Am mers pe un cod CAEN tot din domeniul, am colaborat foarte bine cu Parcul Industrial Craiova, am avut parteneri şi Universitatea, care au avut mai multe simulări pe modele matematice şi calcule electrice, pentru că acesta este viitorul şi am reuşit să facem ceva. Şi tot proiectul a fost cam 8 milioane de euro. Din păcate, timpul nu ne permite să fim atât de vizibili şi să prezentăm tot ceea ce facem şi atunci dăm prioritate în primului rând POR-ului.
Centrul Multifuncţional Craiova, un proiect frumos şi util
În misiunea economică din Italia, ce aţi punctat, care a fost feedback-ul?
Spre exemplu, în cadrul misiunii economice din Italia, ni s-au prezentat proiecte despre mobilitatea urbană, în general despre mobilitate. Este foarte interesant, pentru că fiind mai mulţi parteneri din trei, cinci, şapte state, fiecare vine şi îşi prezintă modele lui, problemele lui cu care confruntă şi cam ce soluţii găseşte pentru a îmbunătăţi şi desigur, învăţăm şi noi din experienţa lor. Ne-am dus în multe state, şi nu neapărat din Uniunea Europeană. Asta e de fapt ideea, de internaţionalizare, de a stabili contacte, legăturile economice, de a învăţa din experienţa celorlalţi şi fiecare misiune de acest gen ne îmbogăţeşte viziunea în ceea ce priveşte mediul economic. Dialogul cu mediul de afaceri este destul de dificil, noi, Agenţia prezentăm doar regiunea, cu realizările şi oportunităţile ei.
Dacă ar fi să faceţi o listă scurtă cu proiectele cele mai frumoase, cum ar arăta ea?
În acest exerciţiu financiar este foarte greu de indicat doar un proiect de succes, pentru că am semnat 496 de proiecte, dar aş putea să enumer câte proiecte frumoase realizate pe celălalt exerciţiu financiar, din POR 2007 – 2013. De exemplu, Centrul Multifuncţional Craiova. Acest Centru a fost realizat la solicitarea noastră. La momentul respectiv, Primăria nu a fost foarte deschisă, pentru că trebuia să asigure un teren foarte mare şi să aibă o co-finanţare de 50%, chiar dacă aplicantul era Primăria, vorbim de mediul de afaceri. Dar am insistat şi s-a rezolvat. Înţeleg că acum are un grad de ocupare foarte mare şi Oltenia avea nevoie de un astfel de centru expoziţional. Un alt proiect frumos este Centrul Istoric. Prin 2008, am prezentat datele mai pe larg. Craiova avea un centru istoric frumos, dar din păcate, era degradat atât pe partea de infrastructură, cât şi partea de faţade. Centrul istoric este total schimbat şi este extrem de frumos. Parcul Romanescu este de asemenea un proiect de succes. Tot de succes sunt şi proiectele de modernizare a celor două campusuri universitare, cel de la Facultatea de Mecanică, respectiv, la Facultatea de Drept. Centrul Severinului este în totalitate schimbat. Sunt proiecte de turism frumoase, mai ales în judeţele Vâlcea şi Gorj, unde există un potenţial turistic. Avem un proiect frumos al Consiliului Judeţean Gorj, Salvamont. Centre sociale foarte multe. Eu zic că este vizibilă importanţa utilizării fondurilor europene. Aceste proiecte trebuiesc doar atent selecţionate, astfel încât impactul să fie maxim şi să poată să se dezvolte regiunea.   
     Mulţumim frumos pentru toate aceste informaţii extrem de utile!