Ultimele 24 de ore, dincolo de spectacolul politic generat de Camerele reunite ale Parlamentului, au fost marcate de câteva precizări făcute de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitoare la dinamica inflaţiei în următorii ani. Revizuită în sensul creşterii sale, rata inflaţiei va ajunge, în decurs de nici doi ani, la 3,5%, faţă de 1,9% cât s-a estimat pentru finele anului în curs. Temerile BNR sunt alimentate de una din ultimele decizii fiscale ale coaliţiei de guvernare. Acesta propune modificarea Codului Fiscal, în sensul creşterii nivelului accizelor la carburanţi, în fapt o revenire la cotele stabilite în 2016. Finanţiştii au constatat că, deşi consumul de motorină şi benzină a crescut în prima jumătate a anului în curs faţă de aceeaşi perioadă de referinţă din 2016, statul român a încasat mai puţin cu circa 857 milioane lei. Cum, la buget, e nevoie mare de bani, se vehiculează cifra de 1 miliard de lei, impactul pe care-l va avea majorarea preţurilor la combustibili va fi uriaş, acestea fiind întotdeauna elementul declanşator al scumpirilor în tot lanţul economic.
Nu trebuie să fii expert în politici economice, monetare sau fiscale să realizezi că, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat în stilul concis, dar cu comentariile de rigoare, viitorul economiei româneşti.
În luna mai, BNR a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna iunie la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale. Dar, punctul pe „i” îl pune guvernatorul prin următoarea exprimare, când s-a referit la majorarea accizei la carburanţi: „Ne va afecta. Deci, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o, că e discuţie încă. V-am precizat de multe ori că introducem în datele de prognoză informaţiile care au un grad ridicat de certitudine. Discuţiile le lăsăm la capitolul discuţii, eventual domeniul riscurilor. Acolo aţi văzut, la riscuri? Politica fiscală şi politica salarială, riscuri să împingă inflaţia în sus. (…) Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare a preţurilor de producţie”, a subliniat Mugur Isărescu.
Statul trebuie să umple golurile
Argumentele Ministerului Finanţelor Publice sunt că România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria. De ce nu compară acest minister şi puterea de cumpărare a românilor cu cea a tuturor statelor europene şi lucrează doar cu jumătăţi de măsură!?
„Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polonia, Bulgaria. În urma diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017, s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. Astfel, în luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din preţul benzinei, respectiv 50% din preţul motorinei (în România), în condiţiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din preţul benzinei şi respectiv 57% din preţul motorinei”, informează Ministerul Finanţelor Publice.
Miliardul trebuie acoperit tot din accizele combustibililor
Tot în Nota de fundamentare, MFP arată că, deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253,07 milioane litri, iar cel de benzină fără plumb, cu 58,854 milioane litri, încasările au scăzut cu 634,348 milioane lei, respectiv 223,661 milioane lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1.897,08 lei/1000 litri, la 1.518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2.035,4 lei/1000 litri, la 1.656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.
Pentru preşedintele Senatului, 22% nu este o creştere semnificativă!
La majoritatea staţiilor PECO din Craiova, benzina şi motorina se vând în prezent cu 4,60 – 4,65 lei/litru. Or, de la 1 septembrie a.c., preţul acestora va sări de 5,00 lei/litru. O nimica toată spune preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu înainte de a declara că nici nu a văzut proiectul de ordonanţă! „Nu am văzut proiectul de ordonanţă. Sunt la curent cu această propunere de majorare a unor accize. (…) Accizele au fost reduse, euro acciza a fost eliminată. Din păcate, ceea ce ne aşteptam să se întâmple şi anume o reducere a preţului carburantului la consumator, la pompă cum se spune, nu s-a întâmplat. Ştiu că au avut loc discuţii la nivelul Guvernului cu operatorii economici din domeniul petrolier, din companiile de profil şi propunerea care se are în vedere, dar sunt mai multe variante în lucru, este de a introduce o mică majorare a accizei care, practic, va avea un impact nesemnificativ asupra preţului la consumator, deci pentru consumator nu va fi o povară”, a afirmat preşedintele Senatului, ieri, la finalul şedinţei Biroului permanent al Senatului.
Opoziţia a luat atitudine şi, prin vocea preşedintelui PNL, a denunţat o „crimă cu premeditare împotriva economiei”. „Acuz Guvernul Tudose de crimă cu premeditare împotriva economiei româneşti. Pentru a putea scoate bani din piatră seacă ca să facă faţă la majorările salariale şi la majorările de pensii fără suport în realitatea economică, Guvernul Tudose ia doar măsuri care duc la distrugerea economiei româneşti”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban, criticând intenţia Guvernului de a majora accizele pe combustibil.
Va începe eschiva
Cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, transportatorii se vor orienta să-şi facă alimentările camioanelor din afara României. În agricultură, însuşi statul român va fi cel care va suporta costul majorării accizelor. Pentru că ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Tot în agricultură, costurile lucrărilor mecanizate vor creşte inevitabil, cu consecinţe directe asupra preţului de vânzare. La rândul lor, producătorii şi comercianţii vor trebui să reducă şocul provocat de mărirea accizelor, fie prin disponibilizări din rândul angajaţilor, fie prin majorări de preţuri. Acestea din urmă apăsând şi mai mult asupra puterii de cumpărare a tuturor ce nu intră în fericita clasă a bugetarilor.
