Afluxul de refugiaţi sirieni se transformă într-o serioasă problemă pentru ţările vecine – nu doar din lipsa de mijloace pentru întreţinerea lor, ci şi din cauza temerilor de a importa revoluţia împreună cu aceştia. Drept consecinţă, vecinii Siriei vorbesc tot mai mult despre închiderea graniţelor. Dacă acest lucru se va întâmpla, sirienii vor trebui să caute noi trasee de fugă, dintre care principalul va fi cel european. Ţările din Uniunea Europeană (UE) dau deja alarma, atenţionând în legătură cu reeditarea imigraţiei în masă conform scenariului libian. Până la găsirea unei soluţii pe termen lung, Comisia Europeană le-a promis vecinilor Siriei să dubleze plăţile pentru nevoile refugiaţilor de la 20 până la 40 de milioane de euro, notează cotidianul rus Kommersant.
Despre posibilitatea închiderii graniţelor cu Siria ţările vecine au început să vorbească pentru prima dată săptămâna trecută, când Iordania a recunoscut că nu mai face faţă afluxului de sirieni care cer azil: în fiecare zi aici sosesc câte 1.500 de oameni. Regatul Haşemit al Iordaniei, împreună cu liderul său sunit, a devenit principala pavăză a refugiaţilor, atunci când acţiunile militare au cuprins regiunile sudice ale Siriei. Potrivit opoziţiei siriene, numărul de refugiaţi care au trecut graniţa iordaniană a ajuns deja la 140.000 de persoane. Locul doi în ceea ce priveşte numărul de refugiaţi sirieni îl ocupă Libanul, care a găzduit circa 90.000 de refugiaţi. Spre deosebire de Iordania sunită, Libanul, sfâşiat între grupări şiite şi sunite, vede în sirieni nişte „exportatori de revoluţie”. Problema se agravează prin faptul că, împreună cu locuitorii paşnici, în Liban pătrund şi militari ai Armatei Siriene Libere (ASL) şi ai altor grupări de opoziţie.
În ultima lună a crescut brusc şi numărul de refugiaţi sirieni în Turcia. Situaţia de la graniţă s-a complicat odată cu declanşarea luptelor pentru oraşul Alep, de unde, în numai câteva ore, au plecat mai multe mii de persoane. În total, Turcia a acceptat pe teritoriul său circa 88.000 de sirieni, construind pentru aceştia opt tabere de refugiaţi. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Turciei şi-a făcut publică din nou intenţia de a introduce trupe în Siria, pentru apărarea miilor de locuitori care se salvează prin fugă.
Până de curând, cea mai mare opoziţie faţă de afluxul de sirieni a manifestat Irakul, adept activ al lui Bashar al-Assad în regiune. Guvernul şiit al lui Nouri al-Maliki a preferat până în ultimul moment să-şi ţină frontierele nord-vestice închise, temându-se să nu importe din Siria „ameninţarea sunită”. Cu toate acestea, cu câteva zile în urmă Bagdadul a fost nevoit să facă unele concesii: într-una dintre regiunile frontaliere, populate de suniţi irakieni, au avut loc manifestaţii în masă pentru deschiderea unui punct de trecere pentru sirieni. În prezent, departamentul ONU pentru apărarea refugiaţilor vorbeşte despre 8.500 de sirieni pe teritoriul Irakului, însă, potrivit mass-media din Occident, este vorba de cel puţin 11.000 de persoane.
