Un nou prim-ministru, Jean Castex, câţiva miniştri noi, printre care Gerard Darmanin la Interne, Roselyne Bachelot la Cultură şi Eric Dupond Moretti la Justiţie –spre surprinderea generală- mişcări tactice, menite să salveze primul mandat al preşedintelui Emmanuel Macron, mai slab poziţionat în sondaje, decât ex-premierul Edouard Philippe, acum primar al oraşului Le Havre. 31 de menbri: 16 miniştri şi 15 miniştri delegaţi, 14 bărbat şi 17 femei. Ruxandra Mărăcineanu este ministrul delegat al Sporturilor, după ce a fost ministru plin. O observaţie: Roseline Bachelot, fostă ministru al Sănătăţii, revine după… 8 ani, perioadă în care a lucrat în presă, ca bun cronicar de televiziune dar şi de radio. Dacă cei mai importanţi membri ai noului cabinet sunt apropiaţi de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, Eric Dupond Moretti se revendică a aparţine societîţii civile, deşi în 2011 i-a făcut campanie electorală primarului socialist de Lille, Martine Aubry. Numele celebrului avocat parizian a produs realmente un şoc, similar scrie presa franceză, celui produs în 1992 de Francois Mitterrand, prin desemnarea omului de afaceri Bernard Tapie, ca ministru, în guvernul lui Pierre Beregovoy. Eric Dupond Moretti (59 ani), apărător în cauze intens mediatizate, este până la urmă marea surpriză a noului guvern condus de premierul Jean Castex. De ce s-a apelat la un avocat penalist celebru, pentru a înlocui pe calma şi discreta Nicole Beloubert, -mişcare riscantă dar spectaculoasă-, mai ales că Uniunea sindicală a magistraţilor a protestat, nu se spune, dar ceea ce ştim este că ministrul are ca ţintă, între altele, reformarea justiţiei. Supranumit „d’aquittator” cu 30 de ani de carieră, Eric Dupond Moretti a fost integrat anul acesta în echipa internaţională de apărători a lui Julian Assange, creatorul Wikileaks. El este cunoscut în peisajul justiţiei franceze ca un dur şi un înverşunat adversar al unor practici ale Parchetului Naţional Financiar, (PNF) caracterizat drept „parchet politic”, după interceptarea convorbirilor mai multor avocaţi parizieni în dosarul în care este implicat Nicolas Sarkozy, al cărui avocat a şi fost, cu care este prieten. Anterior desemnării sale, vorbise despre „Republica magistraţilor”, derapajele unor magistraţi, consideraţi un pericol pentru democraţie. Referiri vehemente a avut şi la adresa unor jurnalişti, care depăşesc barierele deontologice, după apariţia în presă a unor documente din „afacerea Fillon”. Fireşte, Emmanuel Macron şi-a asumat riscurile de circumstanţă, inclusiv faptul că Eric Dupond Moretti va intra în vizorul asociaţiilor feministe pentru poziţia sa anti-„Me Too”. Avocat de modă veche, respinge epoca moralizatoare în care ne confruntăm cu maniheismul. Tenorul Baroului din Paris a anunţat foaia de parcurs evocând prezumţia de nevinovăţie, independenţa justiţiei, dar şi condiţii de viaţă în închisori şi multă atenţie în dosarele în curs. O precizare: noul ministru al Justiţiei a făcut referinţe la ordonanţa din 1958 care defineşte statutul organic al funcţiilor şi plasează magistraţii Parchetului sub conducerea şi controlul ministrului Justiţiei. O situaţie care suscită critici privind independenţa justiţiei. Prima sa vizită, după preluarea mandatului şi calda despărţire de predecesoarea sa, a fost la penitenciarul Fresnes, în Val a’Oise. Are programată o întâlnire cu procurorul general. „Eu nu am război personal, voi accepta contradicţiile, dar întotdeauna în favoarea apărătorului”. Eric Dupond Moretti doreşte suprimarea Şcolii Naţionale de Magistratură. De aşteptat este şi punctul său de vedere în privinţa Parchetului European. A mulţumit preşedintelui Republicii „un om curajos care vrea să amelioreze justiţia” Nu suntem în faţa unui ministru… interesant? Celebru ca avocat, poate deveni celebru şi ca ministru, de la care Cătălin Predoiu, ministrul român al Justiţiei, ar avea ce învăţa. Oricum, a crede că desemnarea sa, repetăm un avocat celebru, este întâmplătoare, -deloc studiată în prealabil- pare neverosimil.
