Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a fost prezent decât la partida inaugurală la actuala ediţie a Campionatului Mondial de fotbal, cea dintre reprezentativele Rusiei şi Arabiei Saudite, dovedindu-se un port-bonheur desăvârşit. Şi chiar dacă s-a întreţinut cordial, în câteva rânduri, cu preşedintele FIFA, Gianni Infantino, acesta din urmă a fost acompaniat, ulterior, în loja oficială a stadioanelor, după cum s-a văzut, de premierul rus, Dmitri Medvedev. După ultimul meci, cel din sferturile de finală ale competiţiei, al echipei Rusiei, în compania Croaţiei, încheiat cum bine se ştie cu victoria Croaţiei, după prelungiri, în urma loviturilor de departajare, purtătorul de cuvânt al Adminsitraţiei Prezidenţiale, Dmitri Peşkov, a declarat că întreg lotul de jucători, cu stafful său tehnic, va fi invitat de preşedinte pentru o evaluare a parcursului Sbornaia, la CM 2018. Oarecum bizar, Rusia a ieşit din competiţiei, în urma celui mai bun meci al său, nu doar la actualul Mondial, ci din toate timpurile, cum afirma, oarecum straniu, Dmitri Medvedev, vizibil deranjat în prelungirile partidele de exteriorizarea preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, prima femeie din această ţară, ajunsă în înalta demnitate. A fost un sfert de finală dostoievskian, în care Rusia a fost nesperat de aproape de o imensă surpriză: accederea în semifinale. Vladimir Putin nu a fost prezent şi, spun analiştii, pentru a nu i se asocia numele cu o eventuală înfrângere a Sbornaia, echipă aflată pe locul 70 în clasamentul FIFA, înaintea începerii marii competiţii. Suporterii ruşi au lăcrimat în tribune, în faţa televizoarelor, în marile pieţe publice şi chiar în mijloacele de transport. Cum se întâmplă peste tot în lume. Apoi s-a pornit ploaia care a antrenat şi năruitul vis rusesc. Deşi Gianni Infantino a elogiat, din curtoazie sau sinceritate, cine mai ştie, buna organizare a celei mai mari competiţii a fotbalului mondial, faptul că puţini oficiali străini, ca să nu mai vorbim de liderii europeni, au onorat cu prezenţa marea competiţie, nu a putut fi trecut cu vederea. La semifinala Franţa – Belgia, de marţi, este anunţată totuşi prezenţa preşedintelui francez, Emmanuel Macron, aşa cum a promis, care probabil visează la o victorie finală, pe teritoriul Rusiei, la care nici Napoleon nu a avut acces. Pentru Vladimir Putin, Campionatul Mondial de fotbal, la numai patru ani de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, depăşeşte cadrul strict sportiv, constituindu-se într-o ocazie ideală de a pune în scenă grandoarea regăsită a Rusiei, după instalarea sa la putere. Încât se vorbeşte deja de o politizare a spaţiului sportiv şi o sportivizare a spaţiului politic. Totul pentru ameliorarea imaginii boţite a ţării pe plan internaţional. După evenimentele de acum bine cunoscute. Campionatul Mondial de fotbal din Rusia constituie o tribună mediatică interesantă, menită a atrage atenţia investitorilor, în pofida embargoului prelungit instituit de UE. S-au cheltuit 10 miliarde euro în infrastructură şi organizarea turneului final, în ansamblul său, pare una deosebită. După Jocurile Olimpice de la Soci, cota de popularitate a preşedintelui Putin a atins 88%, opinii favorabile. Cum sportul şi politica sunt în simbioză directă în Rusia, Vladimir Putin iese oricum bine şi, de aceea, nu are lacrimi, în astfel de împrejurări. Trecătoare. Peste numai câteva zile se va întâlni, la Helsinki, cu preşedintele SUA, Donald Trump, şi nu e exclus să împărtăşească, printre altele, din experienţa sa, în organizarea unei mari competiţii sportive, actualului lider de la Casa Albă.
