Peste 12.000 de pacienţi vor beneficia de tratament fără interferon, cu 7.000 în plus faţă de anul trecut, au anunţat reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În acest sens, s-au alocat peste trei miliarde de euro pe contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat.
Fondurile alocate de CNAS anul trecut pentru tratamentele medicamentoase în ambulatoriu s-au ridicat la aproape 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din fondul de sănătate. Pentru anul în curs a fost prevăzută o creştere de peste 24% a sumei alocate medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate.
După succesul tratării fără interferon a 5.860 de pacienţi, în cadrul primului contract cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C, contract finalizat la 1 noiembrie 2016, negocierea şi semnarea noilor contracte cost-volum-rezultat, ţintind un număr semnificativ mai mare de pacienţi pe aceeaşi arie terapeutică, a reprezentat o prioritate pentru CNAS.
În acest scop, CNAS a fost autorizată prin Legea Bugetului de Stat pe anul 2017 să încheie contracte în limita creditelor de angajament de 3,09 miliarde lei pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat.
Ce paşi trebuie urmaţi de fiecare pacient
Pentru accesul la tratament fără interferon, pacientul, cu bilet de trimitere de la medicul de familie şi cardul de sănătate, trebuie să se prezinte pentru consultaţie şi evaluare la un medic specialist din unul dintre centrele desemnate din ţară. În urma evaluării, dacă acesta corespunde criterilor de eligibilitate conform protocolului elaborat de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, pacientul va primi voucherul pentru investigaţiile necesare la dosarul de aprobare. Voucherul va fi utilizat pentru efectuarea setului de investigaţii necesare în unul dintre laboratoarele agreate de furnizorul tratamentului fără interferon. Rezultatul primit de la laborator va fi înmânat medicului curant care, daca în urma investigaţiilor stabileşte că pacientul corespunde criteriilor de eligibilitate, întocmeşte dosarul pentru aprobarea tratamentului şi îl înmânează pacientului. Pacientul va depune dosarul la casa de asigurări cu care se află în relaţie contractuală medicul curant. Casa de asigurări judeţeană va transmite dosarul la CNAS. Comisia de specialitate din cadrul CNAS analizează dosarul şi transmite decizia casei de asigurări unde a fost depus dosarul de către pacient. Apoi, casa de asigurări judeţeană va transmite pacientului decizia comisiei CNAS.
În cazul în care dosarul este aprobat, pacientul merge cu decizia de aprobare la medicul curant, care îi va elibera prescripţia medicală.
Terapia fără interferon reprezintă o speranţă pentru bolnavii care nu au nicio altă alternativă în acest moment pentru că suferă de ciroză. Tratamentul, diferit de dubla terapie cu interferon, nu se poate cumpăra individual de către pacient, iar programul susţinut de Casă se va derula pe durata a cel puţin un an de zile.
Dubla terapie, cea cu interferon, durează 48 de săptămâni, iar cea fără interferon – 12 săptămâni. Pacientul care va intra în noua terapie va trebui să ţină cont să respecte întocmai schema de tratament.
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa. Practic, unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. Acest lucru ar însemna circa 600 de mii de persoane infectate cu virus C în sânge, dar 85% au infecţie activă, restul şi-au eradicat virusul prin propriile lor mijloace imunitare. Dubla terapie, cea cu interferon, durează 48 de săptămâni, iar cea fără interferon – 12 săptămâni. Pacientul care va intra în noua terapie va trebui să ţină cont să respecte întocmai schema de tratament. El va lua două pastile pe zi timp de 12 săptămâni. Are foarte puţine reacţii adverse, în special renale.
România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.
Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita virală este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală A anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.
