În discursul său, de astăzi, prilejuit de sărbătorirea victoriei armatei sovietice împotriva armatei germane, pe fondul tensiunilor legate de războiul din Ucraina, Vladimir Putin a spus –ca avertisment- că forţele strategice ruseşti sunt întotdeauna pregătite de luptă. La parada militară de astăzi au participat peste 9.000 de soldaţi, potrivit presei ruse, date preluate şi de presa europeană, vehicule blindate, lansatoare de rachete, avioane de luptă, rachete intercontinentale. „Rusia va face totul pentru a evita o confruntare globală. Dar în acelaşi timp nu vom permite nimănui să ne ameninţe. Forţele nostre strategice sunt de acum în alertă”, a spus Vladimir Putin. Semn al unei rupturi tot mai profunde cu Occidentul, liderul de la Kremlin a ordonat recent desfăşurarea de exerciţii nucleare tactice, care implică trupe staţionate în apropierea Ucrainei, ca răspuns la „ameninţările occidentale” care vizează Rusia. Luni Pentagonul a denunţat „retorica iresponsabilă” a Moscovei. Un adjunct al ministrului rus de Externe, Serghei Ryabkov, a afirmat că aceste exerciţii fac parte din „eforturile” de a întări descurajarea nucleară rusă, în faţa escaladei, efectuate de „adversarii săi occidentali”. Astăzi, Vladimir Putin a acuzat Occidentul că vrea să „uite lecţiile celui de al doilea război mondial” şi a mai spus că Moscova, care se prezintă ca o contrapondere a influenţei anglo-saxone, a respins „pretenţia de exclusivitate” a oricărui guvern sau alianţe. Vladimir Putin, acum în vârstă de 71 de ani, prezintă atacul asupra Ucrainei ca pe un conflict existenţial şi promite „victoria” concetăţenilor săi, de fiecare dată, ca fiind împotriva unui guvern ucrainian prezentat ca „neonazist”. Este însă imposibil să compari cele două episoade istorice. Victoria din 9 mai 1945, pe care occidentalii au comemorat-o pe 8 mai, data capitulării germane, semnată la Reims, este cea a unei ţări înarmate care a rezistat unui ocupant ce dorea să o distrugă şi să o facă să dispară. Dacă aplicăm această grilă de lectură, Rusia de astăzi a început un război, din aceleaşi motive, chiar dacă Kremlinul susţine că NATO i-a ameninţat securitatea, printr-o extindere neacceptată. Armata rusă din 2024 nu luptă împotriva nazismului şi este greu, dacă nu de-a dreptul aberant, să compari discriminarea invocată, a autorităţilor ucrainiene, faţă de vorbitorii de limbă rusă, rusofonii din Donbas, cu politica de exterminare a naziştilor. Există grupuri de extremă-dreaptă în Ucraina, care au purtat zvastică şi visează să distrugă Rusia, dar armat rusă de acum nu este o armată „eliberatoare” a unui popor ucrainian asuprit. Pe linia frontului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) în actualizarea zilnică, a conflictului, armata rusă a făcut recent progrese tactice semnificative, la nord-vest de Avdiivka şi a avansat circa 4 km de Ocheretyn, dar nu reuşeşte să preia controlul asupra Chassiv Yar, la 30 km de Kramatorsk, principalul oraş al oblastului Doneţk, aflat sub control ucrainian, important nod feroviar şi logistic. Sărbătorirea zilei de 9 mai a prilejuit lui Vladimir Putin comparaţia, realmente aiuritoare, între al doilea război mondial şi actualul conflict din Ucraina, axa majoră a propagandei ruse. Parada militară a fost scurtă, dar revelatoare în privinţa intenţiei Rusiei de astăzi. Cât priveşte lista invitaţilor aceasta a cuprins doar preşedinţii Belarusului, Kazakhstanului, Kîrgîstanului, Uzbekistanului, Turkmenistanului, Tadjikistanului, Cubei, Guineea-Bissau, Laos, ultimii pentru o tuşă exotică a platformei oficiale. Alte parade au fost anulate din motive de securitate în special în zonele limitrofe Ucrainei. Conştientizarea inutilităţii războiului purtat în Ucraina, şi pe fondul diminuării capacităţilor de luptă a forţelor armate ucrainiene, sugerează o relativă stabilizare a situaţiei. Pe linia frontului situaţia este mai degrabă una de impas, ceea ce ar presupune că Rusia să accepte o negociere cu Occidentul în condiţii mai mult sau mai puţin favorabile, prevenind distrugerea în continuare a teritoriului ucrainian. Riscuri enorme şi necalculabile rămân însă neliniştitoare. Fără participarea directă a armatelor terestre europene, Ucraina va experimenta inevitabil înfrângerea militară, chiar dacă i se promite că va fi ajutată cât va fi nevoie. Doar negocierile de pace vor împiedica un scenariu fatal, dar Occidentul va trebui să accepte sacrificarea unei părţi din Ucraina, pentru a pune capăt acestui coşmar, care durează de mai bine de doi ani, cu pierderi incalculabile de vieţi omeneşti şi tot ceea ce mai ştim.
