Francois Hollande semnează în „Le Monde” un interesant articol despre apropiatele alegeri europene, sub titlul „L’Europe que je veux” („Europa pe care o vreau”). Este un text care ar merita lecturat, cel puţin de liderii partidelor noaste antrenate în aceste alegeri, fie şi pentru îmbunătăţirea mesajelor transmise alegătorilor, mulţi dintre ei insuficient dumiriţi. Când şeful statului francez subliniază că „sortir de l’Europe, c’est sortir de l’Histoire” şi că UE este ameninţată de cei care fac speculaţii pe seama decepţiei derivate din lunga austeritate, are deplină dreptate. Şi o spune liderul unei ţări care are momentan reale dificultăţi economice şi deunăzi ministrul său de Finanţe, Michel Sapin, s-a aflat la Bruxelles, pentru prima reuniune a omologilor din Zona euro, ocazie de a apăra strategia ţării sale în a amâna atingerea deficitului de 3% din PIB pentru anul viitor. Să zăbovim asupra câtorva idei esenţiale ale articolului semnat de Francois Hollande. UE s-a extins, devenind un vast ansamblu de state democratice şi prima economie a lumii. Este reluat un avertisment al lui Francois Mitterrand, în ultimul său discurs la Parlamentul European: „Naţionalismul este război”. Şi rememorată este destructurarea ex-Iugoslaviei de un război etnic, care ameninţă în prezent Ucraina. Şi în acest context, repetată este evidenţa: Europa asigură pacea. Într-adevăr, Uniunea Europeană este ameninţată. A fost criza economică, pe marginea căreia s-au făcut speculaţii, alimentându-se descurajarea. Euroscepticii şi antiimigraţioniştii câştigă teren. Dar probabil unii doresc revenirea la perioada războaielor comerciale, refuzând UE, omiţând marile proiecte datorate noilor instrumente financiare, implicit monedei euro, căreia i se doreşte prohodul. Europa care protejează frontierele sale, prezervă libertatea de mişcare şi garantează respectarea dreptului de azil, trebuie susţinută. La 25 mai a.c., fiecare se va pronunţa după cum doreşte. Rezultatul scrutinului va determina direcţia Europei pentru următorii cinci ani, dar şi decidenţii acesteia. Pentru prima dată, electorii, prin votul lor, vor desemna viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, soarta continentului nostru, rolul acestuia în lume, modelul de societate ce trebuie promovat, toate acestea depind covârşitor de votul din 25 mai. Progresul Europei sau Europa progresului sunt dorite de toţi aceia care nutresc simpatie pentru asemenea deziderate. Opţiunea noastră, a românilor, cetăţeni europeni, nu poate fi alta decât „pro-Europa”, şi asta nu doar declarativ, ci prin exercitarea dreptului de vot. O masivă participare la acest scrutin n-ar însemna altceva decât o respectare a statutului dobândit, pentru care s-a trudit atâţia ani. Putem proba că suntem mai importanţi decât alţii, din ţări occidentale, că suntem „sarea pământului”, şi dacă nu ne-am simţit iubiţi întotdeauna, fiind consideraţi rudele din Est, am învăţat exigenţa, „ajută-te ca să te pot ajuta”, şi am dobândit destule rafinamente civice, devenind demni de familia bună a Europei.
🙂 asa de mult reprezinta alegerile din 25 pentru partide,incat trimit grupe de minori sa faca propaganda electorala pe la locuintele din craiova.
cei care ne-au furat in numele legilor ue,nu au curajul sa dea ochii cu cetateanul mai informat din oras.dau buluc insa prin catunele doljului.
apropo de ue: “binefacerile” acestei entitati au dus la saracie si disperare milioane de romani,au destramat milioane de familii.niste jigodii au cedat drepturile suverane ale tarii doar ca sa se mentina la putere.
presa aservita,la fel ca cea din comunism, lauda binefacerile colonizarii tarii.pentru un os de ros sau pentru scheletele din dulap.multe schelete…
Comments are closed.