Muzeul Olteniei Craiova – Secția Istorie-Arheologie, în parteneriat cu Arhivele Naționale – Serviciul Județean Dolj și Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor organizează, în perioada 04-20 martie 2025, expoziția cu tema „Societățile de binefacere – Un crâmpei din istoria Craiovei”. Vernisajul a avut loc joi, 06 martie 2025, la Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei.
Generozitatea, simțul civic, caritatea și imboldul de într-ajutorare au fost și vor fi comportamente validate de noi toți, dezirabile și cu o bună finalitate în societate. Mai cu seamă, în perioade grele, când falia dintre pozițiile sociale trebuia atenuată prin acțiuni concrete de binefacere. Sub acest dezirabil temei al umanității, în genere, și al nostru ca popor, în particular, Muzeul Olteniei Craiova – Secția de Istorie-Arheologie, în parteneriat cu Arhivele Naționale – Serviciul Județean Dolj și Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor ne întâmpină cu o bogată și valoroasă colecție de documente și fotografii ce au surprins realitățile sfârșitului secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, având ca element central implicarea femeilor craiovene în acte de caritate și voluntariat.
Un Mărșițor pentru doamnele de odinioară ale Craiovei
În debutul manifestării, dr. Radu Dumitrescu, șef Secție Istorie-Arheologie din cadrul Muzeului Olteniei, a menționat buna colaborare dintre cele trei instituții implicate în desfășurarea expoziției. „Organizată în luna Mărțișorului, expoziția este un eveniment care, în esență, evocă generozitatea unor doamne din înalta societate craioveană de la cumpăna secolelor XIX-XX” a mai punctat acesta.
Evidențiind însemnătatea evenimentului, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, a precizat: „În acest an se împlinesc 550 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei. Expoziția de față, propune, prin documentele, fotografiile și informațiile oferite, așa cum anunță chiar din titlu «un crâmpei» din istoria Craiovei. Regăsim expuse documente și fotografii care acoperă o perioadă de aproximativ 80 de ani, de la 1863 la 1939. Este un fragment din istoria multiseculară a orașului, inspirat ilustrată prin exponatele alese de organizatori, care aduce în atenția noastră activitatea Societăților de binefaceri din Craiova”.
Șef al Serviciului Județean Dolj al Arhivelor Naționale, dr. Mihaela Dudu, a prezentat actul de înființare al uneia dintre societățile de binefacere expuse în cadrul expoziției – sugestiv intitulată „Caritatea”, arătând motivele pentru care doamnele craiovene din comitetul de organizare împreună cu președinta societății, Olga Stoilov, au decis înființarea acesteia. Informații despre impactul societăților de binefacere în viața comunității a oferit Narcisa Maria Mitu, cercet. șt. III dr. în cadrul institutului craiovean, care a avut inițiativa acestui eveniment, menționând că „prin această expoziție se oferă o fereastră spre trecut, dezvăluind acțiunile de voluntariat și caritate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și perioada interbelică”.
Inițiative filantropice cu reverberații seculare
Sonoritatea numelui, rangul social sau averea personală nu au fost impedimente pentru unele dintre doamnele Craiovei de altădată în a se manifesta prin gesturi de noblețe și generozitate. Ba chiar a fost un atu în a fi prezențe active în viața socială a Craiovei de la finalul secolului al XIX-lea și în perioada interbelică. Departe de a fi o enumerare cu caracter exhaustiv, doamne precum: Lucia Romanescu, Olga General Gigurtu (născută Bălcescu), Paulina Vorvoreanu, Olga Stoilov, Elena Cornetti, Sofia Caneciu, Elena Bucureșteanu etc. au întărit și mai mult proverbiala expresie: „Nu este bogat cel care are mult, ci acela care dăruieşte mult”. Era evident că, la acea vreme, faptele și inițiativele de caritate, de care să beneficieze cei mai puțin norocoși ai sorții, aveau nevoie de muncă de convingere a forurilor diriguitoare ale vremii în a aproba actele de bun samaritean.
Doamna Lucia Romanescu, nimeni alta decât soția reputatului primar al Craiovei, Nicolae P. Romanescu, rămasă orfană de mamă la o vârstă fragedă, a crescut sub atenta îngrijire și îndrumare a Reginei Elisabeta. Vorbim, așadar, de o personalitate cu o mare vocație umanitară dovedită prin prisma propriei experinețe. Dintre instituțiile de binefacere fondate de Lucia Romanescu amintim Societatea „Ospătăria Școlară”, care în numai trei ani a fost recunoscută ca persoană morală și juridică. Fondată în 1899 cu ajutorul unui comitet de doamne și al administrației comunale, societatea avea ca scop oferirea unei mese calde elevilor săraci, dar silitori, din oraș.
Aceeași Lucia Romanescu a propus Consiliului Comunei Craiova, la 12 ianuarie 1915, înființarea spitalului comunal, în al cărui comitetul de organizare le recomanda pe doamnele general Averescu, Olga Gigurtu, Smaranda Cellăreanu și Aida E. Bănescu. Să mai amintim că, în anul 1914, sub președinția Luciei Romanescu, 42 doamne din înalta societate craioveană au pus bazele Societății „Mama răniților”, secția Craiova, înființată de regina Elisabeta, unde aveau să fie confecționate piese de îmbrăcăminte pentru soldați.
Inițiative caritabile locale, recunoscute la cel mai înalt nivel
Pentru a păstra în memoria colectivă numele și marile fapte de noblețe, se cuvine să amintim aici și personalitatea celei ce a fost Olga Giugurtu. De filiație nobilă, prin cultura ei, dar şi prin naştere, aceasta era nepoata marelui patriot pașoptist Nicolae Bălcescu, dar și a lui Theodor Aman din Craiova. Încă din timpul războiului de Independență a debutat în activitatea sa caritabilă, implicându-se, alături de alte doamne craiovene, în constituirea spitalului Independența București-Craiova (1877).
Primul război mondial, devastator și plin de nedreptați, a scris și o filă de istorie încărcată de noblețe morală și spirit civic, grație acestor doamne ale Craiovei care s-au implicat în ajutorarea celor afectați de marea conflagrație mondială. Olga Gigurtu a jucat un rol important în activitatea Crucii Roșii, în această perioadă, fiind președinta filialei Craiova. A inaugurat și cele două spitale pregătite din inițiativa Luciei Romanescu în Craiova, iar eforturile pentru strângerea de fonduri în vederea tratării răniților din teatrele de război erau impresionante. A fost fondatoarea și președinta Societății „Ocrotirea orfanilor de război”, regiunea Olteniei. Pentru lupta sa pusă în slujba asistenței sociale a fost decorată cu: „Meritul Sanitar” clasa I, „Crucea Regina Elisabeta”, „Crucea Regina Maria”, clasa I și „Avântul Țării”.
De asemenea, prin aportul altor personalități precum Sofia Caneciu, Elena și Petre Bucureșteanu, Elena și Elefterie Cornetti, Craiova a beneficiat de azile pentru copii și femei și instituții culturale, respectiv o școală de muzică, documentele de arhivă expuse dovedind aceste fapte.
Sub lupa contemporană
În cele șase vitrine sunt expuse testamente, statute, dări de seamă, planuri de situație ale unor instituții, adrese oficiale și afișe, toate acestea completate de fotografii care surprind doamnele craiovene implicate în acțiuni caritabile, fondatorii acestor inițiative, precum și imagini ale clădirilor azilelor înființate. Sunt un summum de dovezi palpabile, pentru oricare dintre noi, referitoare la ceea ce au reușit să creeze doamnele Craiovei de odinioară.
Cum fiecare detaliu al trecutului contează, și aceste gesturi remarcabile, de mobilizare a resurselor și relațiilor deținute de doamnele din elita craioveană, rămân un simbol al luptei pentru speranță în fața suferinței. Aceste doamne deosebite, prin eforturile depuse, ne arată, acum, tuturor, că fragilitatea femeii este un simplu mit. Iar documentele expuse în aceste zile în cadrul vernisajului ne aduc, dacă mai era cazul, dovada că ele au demonstrat de-a lungul timpurilor o mare putere și o reziliență în fața nedreptăților vieții.
Fie că acceptăm că o fotografie face cât o mie de cuvinte, fie că asimilăm repunerea pe tapet a istoriei noastre ca pe un îndemn la a fi ceea ce suntem-umani, expoziția de față ne așează în fața ochilor un tablou complex al generozității, umanității, carității și iubirii de semeni. Și, pilda acestor doamne din trecutul nostru istoric, indiferent de orginea lor, ne dau dovada că mediul și educația au prevalat întotdeauna. Poate că, de departe, cel mai frumos gând pe care îl insuflă faptele celor menționate mai sus este că se poate, oricând, contribui la responsabilitate socială, faptele de caritate putând să ducă la o lume mai echitabilă, empatică și responsabilă social.
Expoziția va rămâne deschisă publicului până la data de 20 martie 2025.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor
