Aproape jumătate din tematica tuturor controalelor efectuate în domeniul „Relaţii de muncă” a vizat combaterea muncii subdeclarate, cea de care se vorbeşte ca fiind „la gri”. Specialiştii Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj au început identificarea acestor probleme, aflate la limita legală, şi au trecut la combaterea fenomenului.
Fenomenul „muncii la gri” s-a intensificat în ultimii ani, depăşind cu mult incidenţa „muncii la negru”. Este un concept care se manifestă prin mai multe concepte: neevidenţierea corectă a timpului de lucru, şi implicit a drepturilor salariale (subdeclararea timpului de lucru din contractele de muncă, modificarea timpului de muncă fără acordul salariatului, neevidenţierea corectă în pontaje a timpului de lucru ori practicarea unei duble evidenţieri) subdeclararea drepturilor salariale; neevidenţierea orelor suplimentare şi a orelor de noapte, precum şi neplata drepturilor salariale aferente acestora; suspendarea executării contractelor individuale de muncă fără acordul salariatului şi neîntreuperea în fapt a activităţii acestuia. Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj desfăşoară acţiuni intense de combatere a acestui fenomen, aspectele ce intră sub incidenţa muncii nedeclarate fiind verificate de către specialişti. În anul 2016, inspectorii au efectuat aproximativ 900 de controale ce au vizat depistarea şi combaterea muncii nedeclarate, 80% dintre acestea fiind la angajatori ce figurau în programul Revisal, cu mai mult de trei contracte de muncă individuale, cu tump păarţial. Dintre principalele deficienţe constatate enumerăm: nerespectarea timpului de muncă; nerespectarea repausului săptămânal; veconcordanţa în ceea ce priveşte legislaţia cu munca suplimentară; etc. „În acţiunile de identificare şi combatere a „muncii la gri”, inspectorii de muncă intervievează salariaţii aflaţi la lucru, cu privire la clauzele negociate cu angajatorul: drepturile salariale, timpul de muncă, repartizarea programului de muncă. Mulţi salariaţi sunt învăţăţi de angajatori să declare timpul de muncă apărut în contract şi nu cel efectiv lucrat, astfel că inspectorii de muncă întâmpină dificultăţi din acest punct de vedere. Atrag atenţia angajatorilor asupra interdicţiei ca salariatul cu timp parţial să desfăşoare muncă suplimentară. În astfel de situaţii, se aplică sancţiuni”, a precizat Cătălin Mohora, inspector – şef al ITM Dolj. Este cât se poate de oficială situaţia statistică a contractelor de muncă cu timp parţial şi a celor cu normă întreagă, cu prinderea salariului minim pe economie: în noiembrie 2016 – peste 172.000 de contracte active, iar în ianuarie 2017 numărul acestora este de cca.170.000; cu „timp parţial” – numărula variază de la 32.378 la 31.836; norma întreagă are şi ea datele respective: 139.827 – 138.337.
