Preludiul unui posibil dezgheţ diplomatic?

Dacă şi „Le Monde” acordă, în numărul său de astăzi, un spaţiu generos eliberării, e drept la schimb, cu un sportiv rus, a cercetătorului francez Laurent Vinatier (49 ani), deţinut mai bine de 18 luni în Rusia, după arestarea sa în iunie 2024, printr-o graţiere specială acordată de Vladimir Putin (în timpul Crăciunului ortodox, o perioadă asociată cu acte de clemenţă) înseamnă că este… ceva. Un semnal, deşi Tatiana Kastoueva, directoarea Centrului Rusia-Eurasia, din cadrul Institului francez de relaţii internaţionale, se abţine să vorbească despre un dezgheţ diplomatic, între Paris şi Moscova. La aproape patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, Emmanuel Macron a salutat revenirea acasă pe 8 ianuarie a acestui specialist în spaţiul post-sovietic, dar s-a abţinut să-i mulţumească omologului său rus Vladimir Putin, cu care, s-a anunţat, intenţionează să dialogheze telefonic, în perioada imediată. La Paris, Laurent Vinatier a fost primit de ministrul afacerilor externe, Jean Noel Barrot, la Quai d’Orsay. Moment de izbândă diplomatică. La Paris, Berlin şi Londra se crede, în continuare, că Vladimir Putin încearcă să-şi mărească avantajul teritorial, asta a spus-o şi Donald Trump, premergător unui acord de pace, care să prevadă renunţarea Ucrainei la Donbas, şi alte câteva condiţii. Pentru prima dată, însă, după mult timp, Parisul şi Moscova au făcut un pas semnificativ, într-o direcţie reciproc avantajoasă, lucrând pe canale diplomatice, dar şi pe cele ale serviciilor de informaţii, excesiv de discrete. Oficial, Laurent Vinatier, un cercetător francez, lucra pentru ONG-ul elveţian „Centrul pentru dialog umanitar”, specializat în prevenirea şi rezolvarea conflictelor armate, din întreaga lume, prin negocieri diplomatice. FSB a considerat însă că activităţile organizaţiei non-guvernamentale elveţiene, menţionate, sunt incompatibile cu obiectivele sale umanitare oficiale. Afirmaţii dificil de înţeles altfel, decât că organizaţia ar fi o „umbrelă” pentru ofiţeri străini de informaţii. Anterior, Vinatier lucrase şi pentru Crucea Roşie şi NATO, fiind considerat un expert în spaţiul ex-sovietic. De partea cealaltă, Daniil Kasatkin care studiase la Universitatea de stat din Pennsylvania, arestat în iunie anul trecut, în Franţa, la cererea SUA, unde se concluzionase că ar fi participat la activităţile unui grup de hackeri din 2020 până în 2022, fiind acuzat de extorcări de bani de la victimele celor prejudiciaţi de harking, se considera… potrivit avocatului său, nevinovat. Dacă era extrădat în SUA, Kasatkin risca până la 25 de ani de închisoare. La sfârşitul lunii decembrie, autorităţile ruse au făcut, în contextul cunoscut, în urma unei interpelări a preşedintelui rus, de un jurnalist, o ofertă autorităţilor franceze, care facilita posibila întoarcere a lui Vinatier în ţara sa. Chestiunea se complicase fiindcă în octombrie anul trecut un tribunal din Paris dispusese extrădarea lui Kasatkin în SUA, dar executarea sentinţei fusese tergiversată şi apoi supusă aprobării prim-ministrului Sebastien Lecornu, care a refuzat executarea ei. Încerca să vadă, dacă poate obţine ceva în schimbul lui Kasatkin. Secretul a fost bine păzit până în ultimul moment. Cum afacerea a avut loc într-un moment de escaladare a tensiunilor dintre Moscova şi Paris, cu acuze reciproce, Franţa fiind criticată pentru sprijinul susţinut dat Ucrainei, iar Rusia pentru acte destabilizatoare şi dezinformare în Franţa, „reuşita” este considerată un preludiu al unui posibil dezgheţ diplomatic, fie el şi fragil. Poate e prematură o astfel de abordare, dar nu poate fi trecută cu vederea.