Pe scurt, foarte pe scurt, pe scurt… Noul chip al Doljului nostru!

Odată trecut Sf. Ioan Botezătorul s-au încheiat şi sărbătorile de iarnă, şi cum la orizont se arată şi alegerile locale, test politic de referinţă, în fiecare localitate doljeană, primarii în mandat nu pregetă în a-şi rotunji bilanţurile cu care vor veni în faţa alegătorilor. Şi majoritatea dintre ei, dacă nu chiar toţi, au ce raporta, unii mai mult, alţii mai puţin, fiindcă –respectând adevărul- nu există localitate doljeană în care să nu se fi întâmplat nimic în ultimii ani, cu precădere în îmbunătăţirea infrastructurii. Cum fireşte cei care vor da verdictul sunt oamenii locului, nu ne rămâne decât să consemnăm, fie şi telegrafic, finalizarea unor proiecte recente sau derularea altora în curs, menite să ridice standardul de viaţă al doljenilor, şi să ateste noul chip al Doljului. Şi sunt multe lucruri bune de spus. Prin PNDL I, judeţul Dolj a primit aproape 72 de milioane euro; prin PNDL II a primit 176 milioane euro, cumulat 248 de milioane euro, pentru un număr de 236 de proiecte, prin care au fost abordate 251 de obiective de investiţii: grădiniţe – 31, din care 7 nou construite, 24 reabilitate / modernizate; 33 de şcoli şi licee din care 2 nou construite, 31 reabilitate / modernizate; 13 noi dispensare nou construite şi reabilitate; 54 sisteme de alimentare cu apă, 41 de sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate; 9 poduri şi punţi pietonale, 2 sedii de primărie (Breasta şi Galicea Mare) modernizate. Prin proiecte ale Consiliului Judeţean Dolj, prin PNDL I, s-a modernizat DJ 643D (Bulzeşti – limita judeţului Vâlcea) iar prin PNDL II s-au modernizat DJ 542 (limita judeţului Olt – Amărăştii de Jos, Dăbuleni) şi DJ 606C (Sârsca, Ştefănel, Greceşti, Secu, Argetoaia – limita judeţului Mehedinţi). Ca o paranteză, fondurile atrase de Consiliul Judeţean Dolj pentru un număr de 58 proiecte se ridică la 470 de milioane de euro. Spunea, într-o împrejurare, mai exact prin 1909, marele Constantin Brâncuşi revenit în ţară pentru scurt timp pentru a participa la „Expoziţia de pictură, sculptură şi arhitectură” unde juriul condus de Spiru Haret i-a acordat premiul II ex-aequo, prilej de a se întoarce pe meleagurile natale la Hobiţa, cu amărăciune şi mânia sufletului său obidit şi pătimaş: „Când am plecat v-am lăsat proşti şi săraci, vă găsesc şi mai săraci, şi mai proşti”. Ce păcat că marele Constantin Brâncuşi nu poate revedea Doljul zilelor noastre, deşi de Craiova a fost legat, în prima sa tinereţe, sufleteşte.

 Afumaţi: Finanţări de 400 miliarde lei

Afumaţiul se află indiscutabil printre comunele fruntaşe la capitolul absorbţie de fonduri pentru investiţii în infrastructura locală. Constructorii vor începe zilele aceastea lucrările la sistemele de apă şi canalizare, o investiţie de peste 150 de miliarde de lei vechi, modernizarea şi extinderea dispensarului uman, precum şi reabilitarea căminului cultural din Boureni. În faza de licitaţie se află extinderea şi reabilitarea şcolii din Afumaţi, proiect finanţat prin POR. Un nou centru civic va fi amenajat în satul Covei, precizează Titel Stoenescu, destoinicul primar al comunei Afumaţi.

Urzicuţa: Panouri voltaice pentru energia electică necesară pompelor de căldură din şcoli

Urzicuţa are mari nădejdi în a fi racordată cât de curând la reţeaua de gaze, ceea ce va marca o nouă etapă istorică în emanciparea deplină a localităţii. Florea Grigorescu, primarul comunei, ne vorbea ieri de demararea lucrărilor la DJ65A (Giurgiţa – Moţăţei Gară) care va atinge şi comuna sa, licitaţia fiind prevăzută luna viitoare, dar şi finalizarea canalizării prin vacuum. Sigur, pentru experimentatul primar al comunei, multe proiecte sunt avute în vedere, dar pe termen scurt instalarea panourilor voltaice amplasate pe 100 mp, menite a produce energia electrică necesară pompelor de căldură din şcoli se constituie o prioritate.

 Maglavit: Monumentul Eroilor va fi restaurat

Cum anul acesta se împlinesc 100 de ani de la amplasarea Monumentului Eroilor primului Război Mondial, amplasat chiar în faţa şcolii generale din Maglavit, primarul Ion Dinu a dispus restaurarea lui prin fonduri ale primăriei. În lucru se mai află construirea şi amenajarea centrului de recreere, amplasat în incinta şcolii generale, prin GAL Calafat, adică un aport de aproape 70.000 euro. Comuna respiră un aer de autentică localitate doljeană, prin faptul că, deja, cunoscuta mănăstire din Maglavit a devenit reper turistic.

Cârcea: Proiect de modernizare a iluminatului public

În valoare de 100.000 euro, proiectul de modernizare a iluminatului public, executat de SC Trafor, se află în plină materializare. Termenul de execuţie este de 3 luni. Un nou sistem de stâlpi cu lămpi pe LED-uri (care fac economie de curent electic) va conferi un plus de urbanism cochetei aşezări, devenită deja prin întrega sa infrastructură un cartier de ţinută al Craiovei. În execuţie se mai află, spunea Valeriu Pupăză, modernizarea reţelei de drumuri locale (proiect în valoare de 3 mil. euro) în cartierul Ford-Banu Mărăcine (lucrarea este executată de SC Domarcons) şi asfaltarea aleilor din zona Beharca-Cârcea (în valoare de 2,5 mil. euro). 

Melineşti: Grădiniţă nouă la Negoieşti

Cei 40 de copii ai grădiniţei din Negoieşti vor avea în curând un local complet reabilitat, recepţia este prevăzută pentru zilele următoare, un proiect nou în valoare de 4 miliarde lei vechi, ne spunea Ana Ceană, primarul localităţii. Reţeaua de apă-canal în satele Bodăeşti şi Melineşti pe o lungime de 16 km. cu o valoare de 8 mil. euro, dar şi în Bodăeştiul de Sus şi Odoleni, prin Ministerul Dezvoltării, va fi materializată.

Braloştiţa: Circa 400 de braloştiţeni plecaţi afară şi-au făcut sărbătorile de iarnă acasă

Amza Dumitru, primarul Braloştiţei, ne-a relatat într-o discuţie scurtă despre revederea, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a cca. 400 de consăteni plecaţi să lucreze în Elveţia, Germania, Spania, Belgia. „Nicăieri nu e mai bine ca acasă”. În Braloştiţa, comună cu oameni harnici, nu există gospodărie în care să nu se fi sacrificat între 1 şi 3 porci de Crăciun, fără a se mai pune la socoteală numărul orătăniilor sacrificate. „La noi sunt codrii verzi de brad / Şi câmpuri de mătase (…) La noi sunt cântece şi flori / Şi lacrimi multe, multe” (Octavian Goga)

Bistreţ: Proiectul operaţional cu capital uman (POCU) îşi arată roadele

20 de firme noi (frizerie, construcţii, patiserie) au creat peste 30 de locuri noi de muncă, şi sunt o realitate concretă în peisajul comunei Bistreţ. Fiecare întreprinzător a primit sau va primi câte 25.000 de euro graţie Proiectului operaţional cu capital uman (POCU) în valoare de 6 milioane euro. Cristina Antonie, una din puţinele femei primar ale Doljului, are suficiente motive de satisfacţie şi spune aşa: „N-am făcut umbră degeaba pământului. Comuna şi-a schimbat înfăţirşarea pe mandatele mele de primar”. Şi nu e deloc departe de adevăr.

Ciupercenii Noi: Dispensar nou şi la Smârdan

Smârdanul, sat al comunei Ciupercenii Noi, cu 1500 de locuitori, va avea un dispensar nou, pe fonduri europene, în valoare de 250.000 euro. Proiectul presupune reabilitarea sediului vechi, mobilier modern, şi dotare corespunzătoare. Lucrarea este încredinţată firmei SC Alberto din Desa. „Balta Grozăvescu”, un luciu de apă de 1,2 ha, între Smârdan şi Ciupercenii Noi, va fi decolmatată, populată cu peşte, şi destinată pescuitului sportiv. Valoarea proiectului se duce undeva la 12 miliarde lei vechi. Gheorghe Mungiu, primarul marii comune de la Dunăre, are pe agenda sa destule obiective bifate, dar şi proiecte în aşteptare. Ştie ce trebuie făcut şi face ceea ce ştie.

Mârşani – comuna şantier

Canalizare pe 40 de km –lucrarea a fost începută în luna septembrie-, cămin cultural în valoare de 500.000 euro din fonduri europene, extinderea alimentării cu apă pe încă 15 km, jumătate din lucrare este efectuată, şi Constantin Ghencioiu, un primar greu încercat, prin pizma unor localnici, va respira uşurat, fiindcă multe din lucrările pe care şi le-a propus, au scadenţă apropiată. Mârşaniul e o comună teafără care conteză în aprovizionarea Craiovei cu legume ecologice de cea mai bună calitate.