Angela Merkel ne-a spus ceea ce ştiam!

0
72

Premierul român Dacian Cioloş a avut o bună primire oficială la Cancelaria Federală din Berlin, din partea Angelei Merkel. Partener de importanţă strategică pentru România – peste 20 miliarde euro anual, schimburi comerciale –, cum s-a exprimat Dacian Cioloş, Germania rămâne principalul motor economic al UE, deşi nu toate demersurile sale, şi aici în discuţie intră cotele de imigranţi, sunt unanim îmbrăţişate de statele membre. Bucureştiul este din acest punct de vedere unul dintre “elevii” docili. Dacă primirea premierului Dacian Cioloş, făcută de cancelarul Angela Merkel, a fost mai “caldă” decât cea de care a beneficiat în urmă cu 4 ani predecesorul său Victor Ponta, are mai puţină importanţă, fiindcă exact în ziua vizitei, în urma evenimentelor din gara Koln, Angela Merkel ridicase tonul la refugiaţi (1,1 milioane) găzduiţi momentan de Germania. Potrivit informaţiilor publicate de jurnalul Welt am Sonntag, chiar joi 7 ianuarie a.c., poliţia din Koln dispunea de informaţii precise privind autorii prezumaţi ai agresiunilor sexuale comise, încât în cursul unei conferinţe de presă, de joi seara, cancelarul Angela Merkel a promis un răspuns ferm contra autorilor acestor “acte criminale”. Ieri, vicecancelarul Sigmar Gabriel a vorbit de toleranţă zero la criminalitate şi agresiuni sexuale, promiţând răspunsuri forte din partea instituţiilor abilitate ale statului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne a menţionat ieri “31 de suspecţi cu nume identificate”, bănuiţi de violenţe fizice (9 algerieni, 9 marocani, 5 iranieni, 4 sirieni, 1 irakian, 1 sârb, 1 american ş.a.m.d.) printre aceştia 18 cu statut de solicitanţi de azil. “Noi avem informaţii precise, potrivit cărora suspecţii fac parte din rândul refugiaţilor“, a informat preşedintele sindicatului poliţiei federale, Ernst G. Walter, chiar pe canalul public ARD, iar joi, în ziua vizitei premierului român, presa germană publica deja extrase dintr-un raport privind intervenţiile forţelor de ordine în gara Koln. Pe seama agresiunilor sexuale, comise de imigranţi, iritarea populaţiei germane este imensă. Chiar dacă “avertismentul” Angelei Merkel pentru România – reiterat – în conferinţa comună de presă a fost acela că relaţiile economice bilaterale se pot îmbunătăţii sensibil, în primăvara acestui an, cu condiţia ca “sistemul de justiţie să fie ranforsat şi combaterea corupţiei să continue”, a fost clar faptul că, pe fond, deplin interesată era doar de atitudinea Bucureştiului în privinţa cotelor de refugiaţi, atitudine ce exprimă solidaritatea din interiorul UE. Chestiunea Schengen, atinsă şi aceasta, n-a primit deocamdată decât promisiuni, deşi recomandarea securizării depline a frontierei externe a UE, ceea ce România face în momentul de faţă, presupune lăsarea a circa 4 milioane de români, basarabeni, bucovineni şi timoceni, care trăiesc în ţările limitrofe, “în afară”. Românii care lucrează în Germania sunt bine primiţi, s-a spus, dar cei care vor să beneficieze doar de prestaţii sociale, fără a avea un loc de muncă, trebuie să se adreseze ţării din care provin, cancelarul german precizând că UE nu funcţionează ca o “uniune socială“. Aplaudată la Congresul CDU din 14 decembrie 2015, de la Karlsruhe, pentru viziunea sa pragmatică asupra Germaniei în următorii 25 de ani, Angela Merkel, cea mai puternică femeie a planetei, se vede sub presiunea problemei refugiaţilor şi deja i se recomandă, din partea aliatului bavarez CSU, “o reorientare în politica migratorie“. Relaţia Bucureştiului cu Berlinul, văzută din perspectiva vizitei actualului premier, a resimţit şi aportul noului ambasador român, Emil Hurezeanu, un fel de omul potrivit la locul potrivit, dacă se poate spune aşa.