Arii şi uverturi celebre, valsuri şi polci straussiene, în concertul de Anul Nou al Filarmonicii „Oltenia”

0
175

Devenit tradiţie şi prezentat în primele zile ale lunii ianuarie, Concertul de Anul Nou al Filarmonicii „Oltenia” ne propune şi de această dată spre audiţie arii şi uverturi celebre şi, bineînţeles, îndrăgite valsuri şi polci straussiene, de o rară frumuseţe melodică. Compoziţiile muzicale nu întâmplător alese pentru acest eveniment special vor răsuna mâine, 10 ianuarie, de la ora 19.00, în interpretarea Orchestrei Simfonice, condusă de dirijorul Alexandru Iosub. În ipostază solistică – doi muzicieni ai Operei Naţionale Române din Iaşi: soprana Ana-Maria Donose-Marcovici şi tenorul Cosmin Marcovici.

Alexandru Iosub

Născut în anul 1954, la Piatra Neamţ, şi absolvent al cursurilor Academiei de Muzică din Bucureşti (promoţia 1977), Alexandru Iosub desfăşoară o bogată activitate muzicală la Craiova încă din 1981. Până în 1989 a fost dirijor al Teatrului Liric „Elena Teodorini”, din 1989 este dirijor al Filarmonicii „Oltenia”, iar din 1995 – profesor de vioară asociat la Liceul de Artă „Marin Sorescu”. Are o vastă experienţă ce numără sute de spectacole de operă şi operetă, zeci şi zeci de concerte dirijate la Craiova şi în alte centre culturale din ţară şi din străinătate.

Ana-Maria Donose-Marcovici

Două voci de excepţie ale Operei Naţionale Române din Iaşi

În ipostază solistică îi veţi putea asculta şi vedea pe doi muzicieni ai Operei Naţionale Române din Iaşi: soprana Ana-Maria Donose-Marcovici şi tenorul Cosmin Marcovici. Înzestrată cu o voce de excepţie, Ana-Maria Donose-Marcovici desfăşoară, începând din anul 2003, o intensă activitate concertistică, în România şi în Europa (Franţa, Germania, Austria, Italia, Spania). Abordează roluri reprezentative din repertoriul operistic şi, totodată, acordă o atenţie deosebită capodoperelor clasice ale genului vocal-simfonic. De-a lungul carierei artistice, a cântat sub bagheta unor renumiţi dirijori. Totodată, este laureată a unor importante competiţii naţionale şi internaţionale.

Cosmin Marcovici

Cât despre tenorul Cosmin Marcovici, acesta a absolvit cursurile Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi – Facultatea de Interpretare muzicală, clasa de canto coordonată de prof. George Solovăstru. Colaborator încă din timpul studenţiei al Operei Naţionale Române din Iaşi, în prezent deţine statutul de solist al acestei prestigioase instituţii. A cântat pe toate scenele lirice din România, precum şi pe scene faimoase din Europa şi Japonia, şi este colaborator permanent al Gibraltar Philharmonic Society. În anul 2004, pentru valoroasa sa activitate artistică, preşedintele României i-a acordat Medalia „Meritul Cultural”, clasa I, categoria Arta Spectacolului.

Concert cu casa închisă: biletele nu se mai găsesc la vânzare de o săptămână

Din păcate pentru craiovenii care nu s-au grăbit să achiziţioneze bilete, acestea nu se mai găsesc la vânzare de o săptămână, Concertul de Anul Nou urmând a avea loc cu casa închisă. Melomanii pot solicita însă bilete pentru următoarele evenimente muzicale ale lunii ianuarie: concertul dedicat Zilei Culturii Naţionale: Mihai Eminescu – 162 de ani de la naşterea poetului (vineri, 13 ianuarie, ora 19.00), susţinut de Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” şi având-o ca invitată pe actriţa Alexandra Velniciuc, concertul de muzică românească realizat în parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (20 ianuarie, ora 19.00), cu maestrul Sabil Pautza, din SUA, la pupitrul dirijoral, şi „Solişti craioveni în concert” (27 ianuarie, ora 19.00), prezentat de Orchestra Simfonică şi de tenorul Sorin Lupu, de la Opera Naţională Română din Cluj Napoca.

 

 

Programul Concertului de Anul Nou va fi deschis cu o lucrare a lui Leroy Anderson, considerat de mulţi unul dintre cei mai mari compozitori americani ai secolului al XX-lea: Uvertura „A Christmas Festival” („Un festival de Crăciun”). Pe parcurs, publicului îi vor mai fi oferite alte două creaţii ale acestuia: „The Waltzing Cat” şi „The Typewriter” („Maşina de scris”).

Din viaţa muzicală italiană au fost alese personalităţile lui Giacomo Puccini – cu a sa Arie „Quando me’n vo” din opera „Boema”, Ruggero Leoncavallo – cu canţoneta „Mattinata”, Pietro Mascagni – cu „Ave Maria” (Intermezzo din opera „Cavalleria Rusticana”) şi Amilcare Ponchielli – cu „Dansul orelor” din opera „La Gioconda”. Din repertorul unuia dintre compozitorii cei mai importanţi ai Rusiei, Aram Haciaturian, a fost ales „Dansul săbiilor” din baletul „Gayaneh”, iar din cel al prolificului cantautor mexican Agustín Lara – lucrarea „Granada”.

Lumea selectă a compozitorilor ce se regăsesc pe afişul concertului este completată cu numele unui maestru al operetei vieneze, Emmerich Kálmán – Duet din opereta „Silvia” („Die Csárdásfürstin” / „Prinţesa ceardaşului”), şi cu cel al unui muzician care, în majoritatea creaţiilor sale, s-a inspirat cu precădere din valsurile vieneze: Franz Lehár – Aria „Dein ist mein ganzes Herz” din opereta „Das Land des Lächelns” („Ţara surâsului”).

Melomanii vor putea audia însă şi creaţii ale unor compozitori români: Grigoraş Dinicu – Pancio Vladigherov („Hora staccato”), Iosif Ivanovici (valsul „Valurile Dunării”) şi George Grigoriu (Aria „Muzica” din opereta „Valurile Dunării”).

„Piesele de rezistenţă” ale concertului rămân însă cele ale lui Johann Strauss II, fiu al celebrului compozitor cu acelaşi nume, care a continuat tradiţia valsului vienez, moştenită de la tatăl său şi de la contemporanul acestuia, Joseph Lanner. Înzestrat cu o inepuizabilă inspiraţie, de-a lungul vieţii sale a compus numeroase valsuri de o rară frumuseţe melodică. Multe dintre ele au devenit populare pretutindeni în lume, câteva fiind prezentate şi la Craiova, cu prilejul Concertului de Anul Nou: Uvertura operetei „Die Fledermaus” („Liliacul”), valsurile „Wiener Blut” („Sânge vienez”), op. 354, şi „An der schönen blauen Donau” („Frumoasa Dunăre albastră”), op. 314, polcile „Auf der Jagd” („La vânătoare”), op. 373, şi „Unter Donner und Blitz” („Tunete şi fulgere”), op. 324. Le este alăturată o creaţie a fratelui său Joseph Strauss: „Feuerfest” („Polca fierarului”), op. 269.