Firul II al aducțiunii Isvarna – Craiova a fost inaugurat sâmbătă, 7 noiembrie, printr-o ceremonie organizată în județul Gorj, în satul Costești, comuna Tismana. Au participat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, cei doi președinți ai Consiliilor Județene din Gorj, Cosmin Popescu, și Dolj, Cosmin Vasile, primari ai celorlalte 15 localități care vor beneficia de apă pură direct de la sursă, Ion Prioteasa, fost președinte al CJ Dolj, ex- miniștrii Rovana Plumb și Eugen Teodorovici, fostul deputat de Dolj, Ion Călin, cu merite deosebite în procesul de exproprieri, alși invitați de marcă. S-a marcat, astfel, cel mai mare proiect din regiune, în valoare de 448,5 milioane de euro, la semnare, peste 500 de milioane după ajustările de prețuri.
Începutul nu a fost unul ușor și proiectul era considerat drept unul imposibil. „Toți conducătorii Craiovei, din cele mai vechi timpuri, indiferent că se numeau bani, juzi sau primari, au avut o obligație nescrisă: să construiască o fântână cu apă de băut pentru locuitorii sau drumeții însetați. Pentru că apa înseamnă viață! În primul an de mandat, împreună cu Constantin Mitriță, directorul de atunci al Companiei de Apă Oltenia (CAO), am hotărât să ne achităm de această obligație nescrisă și am construit una la intrarea dinspre Ișalnița, cu apă de Isvarna și alta în Făcăi, cu apă de Gioroc. Populația Craiovei, de la robinet, se alimenta cu apă din aceste surse combinate cu cea din râul Jiu, care necesita filtrare pentru că nu era de cea mai bună calitate. În 2013, Constantin Mitriță m-a întrebat dacă vreau să rămân în istoria orașului ca unul dintre conducătorii care au construit două fântâni, ca toți ceilalți sau vreau să realizez un lucru pe care l-au promis toți primarii din 1960 încoace și anume aducțiunea Isvarna, care înseamnă alimentarea întregului oraș cu cea mai pură apă de izvor de munte. Am avut o discuție de câteva ore despre ce ar presupune asta și concluzia zilei a fost că e o nebunie, că e o lucrare imposibilă, că nu există finanțare. Asta însemna un proiect regional, cu mii de exproprieri, cu multe avize, cu multe hotărâri de consilii județene din Gorj și Dolj sau de consilii locale din 16 localități, cu construirea unei conducte speciale de dimensiuni la care nu se mai fabrică nicăieri în Europa și trebuie comandă specială”, a spus ea. Un proiect pe care, din comunism până acum, nu și l-a mai asumat nimeni. A doua zi, am spus : ai, să ne apucăm de treabă! Finanțare? Găsim noi! Birocrație? O dovedim noi! Construcție imposibilă? Dacă la Viena au reușit să aducă apă din Alpi de la peste 150 de km, acum 150 de ani, nu putem și noi?”, a precizat Lia Olguța Vasilescu.
Multiple obstacole de depășit
A fost doar începutul, dar drumul a fost la fel de dificil de parcurs. A fost nevoie de peste 7.000 de expropieri, de depășirea unor obstacole, mai ales în ceea ce privește protecția mediului. „Depășirea blocajelor cauzate de avizele de mediu pentru asigurarea climatului de supraviețuire pentru broscuțele din pârâul Orlea a fost una dintre cauzele întârzierii. Peste acest proces s-au suprapus problemele provocate de pandemia de COVID-19 și creșterea prețurilor la materiale. Vreau să remarc faptul că și în comunism construcția firului 1 Isvarna a durat șapte ani. La noi, cei șase ani în plus au fost mâncați de birocrație. Deasemenea era problema cu fabricarea conductei. Aceasta, de mari dimensiuni, s-a fabricat special pentru această aducțiune în patru țări, consecutiv: Spania, Germania, Polonia și Turcia”, a spus Lia Olguța Vasilescu. Aducțiunea are 123 de kilometri și a presupus mai multe lucrări tehnice dificile. Printre acestea se numără subtraversarea barajului de la Vârț, la o adâncime de peste 15 metri”, a mai spus primarul Craiovei.
Mulțumiri aduse mass – media
Toate demersurile nu puteau avea rezultat fără implicarea unor miniștri, ai specialiștilor și, nu în ultimul rând, al presei. „Pentru că dacă cineva a avut o contribuție esențială la acest proiect, sunt doi miniștri care se află astăzi în sală (Rovana Plumb și Eugen Teodorovici – n.r.). România a primit două miliarde de euro, toată România, pentru proiecte de apă și canalizare. Craiova cere aproape 500 de milioane de euro, deci 25% din tot ceea ce înseamnă alocarea pentru România. Și din această dilemă a ieșit, a finanțat proiectul și l-a sprijinit. Fără funcționarii din diferite ministere, de la compania de apă din Consiliile Județene, fără constructori și, dacă-mi permiteți, chiar fără jurnaliști care au susținut acest proiect, care l-au încurajat și care nu ne-au blamat vreodată că începem un studiu de fezabilitate care ar putea să rămână ascuns într-un start-up și să nu găsească niciodată finanțare. Și pentru tot sprijinul dumneavoastră vreau să știți că orașul Craiova vă mulțumește. Viitoarea criză mondială este cea a apei potabile. Dar orașul Craiova nu va mai avea această problemă cel puțin 100 de ani, cât este garantată această conductă care alimentează orașul cu apă de izvor de munte de cea mai bună calitate. Și pentru această șansă pe care o avem vreau să vă mulțumesc tuturor!” , a transmis primarul Craiovei.
Alin Șuiu : “La început , nu credeam”
De la acest fir II vor fi alimentate, cu apă de munte, localitățile Craiova, Filiași, Brădești, Coțofenii din Față, Coțofenii din Dos, Breasta, Scăești, Braloștița, Mischii, Ghercești, Cârcea, Almăj, Ișalnița, Șimnicu de Sus și Pielești (cartier Magnolia), din județul Dolj, respectiv Rovinari, Brănești, Câlnic, Godinești, Plopșoru, Telești, Tismana, Țânțăreni și Bâlteni, din județul Gorj. Despre dificultățile începutului a vorbit și directorul CAO, Alin Șuiu : „Mă, fraților, o făcurăm și pe asta, cum ar fi zis Amza Pellea. O făcurăm, greu, cu eforturi, cu muncă, cu obstacole, provocări, dar o făcurăm. Sincer, în 2013, când eram președinte al Consiliului de Administrație, a venit într-o ședință domnul director Constantin Mitriță și ne-a prezentat că dumnealui, împreună cu doamna primar, vor să inițieze cel mai mare proiect de aducțiune cu apă, n-am crezut. Nu mai trăiam în comunism, când statul era proprietar peste tot. Aveam de a face cu peste 7.000 de proprietăți. Aveam de-a face cu 16 UAT-uri, aveam de a face cu două consilii județene și 123 de kilometri”, a explicat el. Toate acestea trebuiau parcurse, rezolvate într-un cadru legislativ, iar la acel moment cadrul legislativ nu ne oferea instrumentul. Așa cum a spus și doamna primar, cu ajutorul parlamentarilor, în special ai noștri de la Dolj, am reușit să modificăm legea și să putem avea coridorul de expropriere”, a declarat Alin Șuiu. Nu mai trăiam în vremurile în care deținuții, soldații se alăturau milioanelor de oameni și mii de specialiști din țară și se puteau muta munții din loc. Acum avem de a face cu o criză a forței de muncă, foarte puțini specialiști mai avem în acest domeniu, lipsă sau foarte puține firme mari, puternice care să se angreneze în astfel de proiecte. Mai era un obstacol : găsirea finanțării. CAO derula deja, prin POS Mediu, investiții importante în infrastructura de apă. Una dintre ele era modernizarea și reabilitarea stației, uzinei de apă de la Ișalnița, de la baraj. Care s-a făcut cu foarte mulți bani europeni. Întrebarea firească era cum se merge acuma la Comisia Europeană să ceri din nou finanțare pe un alt proiect, tot pe apă. Era absurd. Cu mintea pusă la treabă, cu argumente solide, cu perseverență și mai ales cu implicarea tuturor colegilor, am demonstrat că schimbările climatice ne obligă să privim responsabili spre viitor”, a afirmat Șuiu. Am demonstrat că Municipiul Craiova și localitățile de pe traseu au nevoie de o sursă sigură, sustenabilă și de calitate de alimentare cu apă, o sursă de apă care nu necesită tratare”.
Un proiect de pionierat
Fostul președinte al CJ Dolj, în acea perioadă, Ion Prioteasa, a vorbit despre începtul proiectului : “Putem spune că a fost un proiect de pionierat. Era vorba despre unul deoasebit de greu de realizat și de implementat. Va rămâne în istorie drept un proiect matur, iar implicarea doamnei primar, a parlamentarilor de Dolj, a consilierilor locali și județeni a fost hotărâtoare”.
Cosmin Vasile : “Când aduci pe masă apă bună, aduci sănătate”
Importanța finalizării proiectului a fost scoasă în evidență și de președintele CJ Dolj, Cosmin Vasile :„Este un proiect de o deosebită importanță. Este, cred, cel mai important proiect care s-a făcut în ultimii ani în regiunea noastră. Nu, nu minimalizez celelalte proiecte, care sunt grandioase, proiecte mari și în Dolj, și în Gorj sunt proiecte de la drumuri, drumuri expres, aeroportul. Dar atunci când aduci pe masă apă bună, apa bună înseamnă sănătate, atunci ai grijă de comunitate și ai grijă de locuitori și de doljeni, craioveni, gorjeni, oltenii noștri. Cam așa se întâmplă când oltenii se adună, când se unesc și sunt uniiți, când comunități, lideri de comunitate, primari, consilii județene, consilii locale au pus umăr la umăr, pus mână la mână și au făcut un proiect și au depășit hățișuri legislative, au depășit proceduri. E un proiect care, așa cum am zis, aduce apă, aduce sănătate. Este un proiect care arată cum comunitățile locale și cum administrația publică locală, ca să aducem, știți, pe noi, lucrează și accesează fonduri europene”.












