APIA Dolj: Peste 27,5 milioane de euro, avansul la subvenţia pe suprafaţă, aferentă anului în curs

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Dolj (APIA) poate fi considerată cea mai importantă instituţie din peisajul economiei agrare al judeţului. Aici, în temeiul cererilor depuse, la începutul anului, de fermierii mari şi mici, se ştie cam totul, inclusiv structura culturilor agricole. Periodic, se fac controale pentru verificarea veridicităţii datelor, în temeiul cărora se efectuează plăţile directe, dar şi cele complementare pe suprafaţă. La îndemâna specialiştilor APIA este verificarea administrativă, adică a dosarelor, dar şi controlul clasic, în teren, pe eşantioane, prin teledetecţie. Zilele acestea a început plata avansului (61 de euro/hectar) pentru fermierii mari şi mici din judeţul Dolj care, împreună, gestionează suprafaţa agricolă de 451,071 hectare, volumul plăţilor ridicându-se la suma de 27.515.363,94 euro (70.519.773 lei, la cursul de schimb – 4,46 lei, stabilit de BCE, la 1 septembrie a.c.). O discuţie cu domnul Sorin Răducan, directorul executiv al APIA Dolj, pe această temă, am considerat-o oportună. Şi opinăm că nu ne-am înşelat.

– Domnule Sorin Răducan, lămuriţi-ne, pentru început, ce se înţelege prin „mari fermieri” şi, respectiv, „mici fermieri”, astfel încât să ştim despre ce vorbim.

– Mari fermieri sunt consideraţi acei producători agricoli care deţin, în exploatare, peste 50 de hectare de teren, iar mici fermieri, se subînţelege, cei care nu ating pragul suprafeţei menţionate. Potrivit raportărilor, mai exact a evidenţelor noastre, în Dolj avem înregistraţi 878 de mari fermieri, care administrează circa 60% din suprafaţa agricolă a judeţului, adică 259.090 de hectare. Micii fermieri sunt în număr de 49.771 şi, împreună, deţin suprafaţa de 191.981 de hectare. Ambele categorii de fermieri se regăsesc în baza de date a APIA Dolj, periodic reactualizată în temeiul modificărilor care survin, atestate prin documentaţiile depuse.

– Să mergem mai departe. Zilele acestea, se efectuează plata avansului la suprafaţă, aferentă anului în curs. Adică?

– Ordinele de plată sunt făcute. Pentru marii fermieri, suma de 61 euro/ hectar, cumulată, la nivelul Doljului, subliniez avansul, înseamnă 15.804.490 de euro (70519773 de lei). Iar pentru micii fermieri, volumul aceleiaşi plăţi se ridică la 11.515.031 de euro. În total, 27.319.521 de euro,fonduri europene. Să ne înţelegem: este vorba de avansul la plata pe suprafaţă aferentă anului în curs, pentru cererile depuse de fermieri. După data de 1 decembrie a.c., se va plăti şi diferenţa până la 140 de euro/ hectar, la care se va mai adăuga suma de 21 de euro/hectar, plată naţională directă, complementară pe suprafaţă. Adică, în total, 140 de euro plus 21 de euro, la care se va aplica un coeficient de reducere liniară, datorat depășirii suprafeței de referință stabilită de comun acord cu Comisia Europeana. Cred că m-am făcut înţeles.

– Să admitem. Înţelegem că grosul „prăjiturii” europene îl încasează deţinătorii marilor exploatări agricole, în timp ce micii producători abia îi percep gustul. Subvenţia europeană este un miraj şi pentru „investitorii străini”, ademeniţi de terenurile agricole, cumpărate până acum pe nume de firme la preţuri foarte mici. De la anul va fi altfel. Adică mai rău. Care este numărul localităţilor doljene considerate zone defavorizate (ZDS), beneficiare şi ele de forme de sprijin?

– Numărul acestora se ridică la 31 şi le putem enumera: Argetoaia, Bechet, Braloştiţa, Bratovoieşti, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calafat, Cârna, Călăraşi, Cernăteşti, Ciupercenii Noi, Coţofenii din Dos, Dăbuleni, Desa, Dobreşti, Gighera, Gogoşu, Greceşti, Mârşani, Măceşu de Jos, Ostroveni, Pleşoi, Predeşti, Rojişte, Sadova, Scaieşti, Seaca de Pădure, Secu, Sopot, Teasc. Desemnarea lor s-a făcut în baza unor studii pedologice, sociale etc. Primesc şi ele 80 de euro la hectar în plus, la PSAPS (Plata Unică pe Suprafaţă). Avem şi aici o altă ambiguitate, în sensul că localităţi învecinate sau intercalate între cele cu statut de zonă defavorizată nu beneficiază de această formă de sprijin. Dar cum lista unităţilor administrativ-teritoriale din PNDR nu este elaborată de APIA, noi doar ne conformăm prevederilor existente. Şi nicidecum celor care ar trebui.

– Încă o nelămurire, care persistă: există diferenţe semnificative între subvenţia pentru suprafeţele cultivate şi cele necultivate?

– Diferenţe există. Dar acestea se vor regăsi la plata diferenţei de subvenţie, după data de 1 decembrie. Atunci se face reglarea. Pot să spun, în schimb, că anumiţi fermieri din zona colinară sunt beneficiari ai pachetelor speciale de agro-mediu şi primesc pentru aceasta bonusuri consistente.

– Ce ar mai trebui adăugat la toate cifrele şi explicaţiile furnizate?

– Doar faptul că şi consiliile locale beneficiază de forme de ajutor, sub forma plăţii unice pe suprafaţă. Pentru suprafeţele de păşune şi terenurile agricole necultivate, dar bine întreţinute. În final, cred că vor primi circa 125 de euro/hectar. Asta o dată. Apoi, fiindcă nu am vorbit deloc, forme de sprijin se acordă şi crescătorilor de animale. Despre care, cu acceptul dumneavoastră, vom discuta într-o altă împrejurare. Aş dori însă să precizez că, în permanenţă, atât conducerea APIA, cât şi consilierii instituţiei, dar şi restul personalului tehnic, cu toţii avem ochii deschişi şi mintea trează la orice oră din zi, spre a evita orice eroare. La altceva nici nu vreau să mă gândesc. Şi, personal, evident sunt subiectiv, încerc să cred că APIA Dolj este o instituţie cu vocaţie europeană.

–  Nu ne rămâne decât să vă mulţumim pentru disponibilitatea de a dialoga cu noi.

Interviu realizat de MIRCEA CANŢĂR şi LAURA MOŢÎRLICHE