La fel ca în urmă cu 75 de ani, Craiova a fost, ieri, simbolul solidarității a două popoare care au trecut prin grele încercări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Palatul „Jean Mihail”, în care s-a refugiat pentru o scurtă vreme, în toamna lui 1939, conducerea politico-militară a Poloniei în exil, a găzduit un eveniment aparte, o expoziție fotografică – document istoric reprezentând aspecte din viața de zi cu zi a zecilor de mii de polonezi aflați în refugiul românesc. O delegație a Senatului Republicii Polone, condusă de Mareșalul Bogdan Borusewicz, a participat la vernisaj, fiind întâmpinată, la Craiova, de ministrul de Externe al României, Titus Corlățean, alături de oficialități locale și județene. La cimitirul catolic, acolo unde odihnesc mai mulți soldați și civili polonezi, s-au auzit imnurile naționale ale celor două țări și au fost depuse coroane de flori în memoria celor dispăruți în timpul exilului.
Palatul „Jean Mihai”, cea mai frumoasă construcție din Bănie, are scris în cartea sa de aur și un moment care a rămas în istoria a două țări, România și Polonia. În încăperile tapisate cu mătase și-a găsit refugiul, între 19 septembrie și 9 octombrie 1939, mareșalul Eduard Smigly-Rydz, șeful Cartierului General al Armatei poloneze. La 1 septembrie, același an, țara îi fusese invadată de trupele naziste, moment ce a însemnat începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Dovedindu-se o locuință sigură, la scurt timp (5 noiembrie și 24 decembrie 1939), tot aici au poposit însuși președintele Poloniei, Ignacy Moscicki, împreună cu familia și suita sa. Istoricii apreciază că și-au căutat atunci adăpost în România circa 26.000 de cetățeni polonezi, dintre care 361 numai la Craiova.
„Suntem convinși că Polonia va susține candidatura Craiovei”
Primăria Craiova a ținut să marcheze acest moment care a rămas în istoria orașului. În prezența unor oaspeți de rang înalt – o delegație a Senatului Poloniei, condusă de Mareșalul Bogdan Borusewicz, ambasadorul Poloniei la București, Excelența Sa, Marek Szczygiel, ministrul de Externe al României, Titus Corlățean, senatori de Dolj și oficiali locali și județeni –, a fost vernisată expoziția de fotografii „Viața de zi cu zi a polonezilor în refugiul românesc 1939-1947” care înfățișează aspecte din traiul polonezilor în satele și orașele românești. „Bine ați venit în orașul care a fost cel mai apropiat de poporul polonez, ținând cont de faptul că guvernul s-a exilat aici. Craiova a intrat în competiția pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană și suntem convinși că Polonia va susține acest demers. Faptul că, după 75 de ani, v-ați amintit de acest oraș și ați venit cu o delegație așa de numeroasă și importantă, pentru noi înseamnă foarte mult”, le-a spus oaspeților polonezi primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
„Să construim şi să aprofundăm parteneriatul strategic între ţările noastre”
Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlățean, a rememorat, în discursul său, un mic episod legat de exilul refugiaților polonezi în România. Întrebat din ce capitol bugetar vor fi alocate fonduri pentru sprijinirea refugiaţilor polonezi, prim-ministrul Armand Călinescu a răspuns: „Din ce capitol bugetar? Din capitolul omeniei pe care nu-l veţi găsi în buget, dar îl veţi găsi în istoria ţării noastre”. „Acel episod dureros din istoria celui de-al Doilea Război Mondial reprezintă, în realitate, un fundament extrem de solid pentru o înţelegere comună a trecutului, prezentului şi, mai ales, a viitorului în relaţiile dintre România şi Polonia, în modul în care trebuie să construim şi să aprofundăm, în continuare, parteneriatul strategic între ţările noastre, şi în ceea ce priveşte modul în care înţelegem evoluţiile între regiunile noastre şi acţionăm în comun din acest punct de vedere”, a declarat Titus Corlățean.
„Acest palat este un loc simbolic pentru noi”
Ambasador Poloniei la București, Excelența Sa, Marek Szczygiel, s-a declarat onorat să participe la festivitățile de la Craiova, orașul românesc poate cel mai apropiat de sufletele polonezilor. „Mii de polonezi s-au aflat aici și și-au împletit soarta cu cea a orașelor Turnu Severin, Băile Olănești, Govora și Herculane. În aceste localități au rămas urme și doresc să mulțumesc conducerii României pentru faptul că ele au fost păstrate și se îngrijesc de ele. Acest palat este un loc simbolic pentru noi. Chiar la data de 20 septembrie, de aici au plecat ultimele cuvinte ale mareșalului în calitatea sa: «Veți mai lupta încă pentru Polonia și vă veți întoarce în Polonia victorioși». Mulți nu s-au mai întors niciodată, iar alții au mai așteptat încă 50 de ani ca să aibă o Polonie liberă”, a spus Excelența Sa, Marek Szczygiel.
„Polonia își amintește rolul de atunci al României, expresia prieteniei…”
Mareșalul Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, a ținut un discurs la cimitirul catolic din Craiova, acolo unde se află mormintele câtorva din refugiații polonezi. „În România și-au găsit adăpost 30.000 de soldați și în jur de 26.000 de civili. Aici au avut o etapă în drumul lor către alte țări, către Franța, unde s-au reorganizat forțele armate poloneze. Polonia și România aveau semnate tratate de alianță militară și politică, însă în 1939 România s-a găsit supusă unei presiuni puternice din partea Germaniei. Dar, în ciuda acestei presiuni, zeci de mii de tineri soldați polonezi au putut să treacă pe aici și să meargă pentru a îngroșa rândurile armatelor care se reorganizau în alte țări. Polonia își amintește rolul de atunci al României, își amintește expresia prieteniei. În prezent, România și Polonia sunt elemente de stabilitate în această parte a Europei, fiind aliate în NATO și membre ale Uniunii Europene. Această festivitate, care este o expresie a colaborării politice și militare, capătă un nou sens în această actuală conjunctură. Mulțumesc României și societății românești”.
„România și Polonia sunt astăzi parte a unei Europe unite”
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a transmis și el un mesaj cu ocazia manifestărilor dedicate comemorării a 75 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și primirii în România a refugiaților polonezi. „De la momentele de răscruce de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial și până acum, țările noastre au parcurs un traseu cu multe schimbări. Altădată prinse la mijloc, la confluența marilor puteri, România și Polonia sunt astăzi parte a unei Europe unite, manifestându-se în spațiul comunitar ca două voci puternice. Câteva lucruri au rămas același, ca în vremurile de atunci, și, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, vă asigur că vor rămâne neschimbate şi în viitor: prietenia pe care v-o purtăm şi pe care puteţi conta, ospitalitatea cu care vă vom primi mereu în mijlocul nostru, precum şi respectul de care vă bucuraţi”.
„Este semnificativ modul în care prefectul de atunci s-a preocupat de situaţia preşedintelui polonez”
Prefectul județului Dolj, Sorin Răducan, a făcut apel la memoria istorică legată de evenimentele de acum 75 de ani. „Este demn de remarcat modul în care autorităţile române, în general, dar şi cele din Oltenia, în special, au reuşit în timp scurt să organizeze primirea, cazarea, asistenţa medicală, dar mai ales securitatea şefului statului polonez de la acea vreme, a membrilor guvernului, a unor înalţi demnitari ai statului polonez, precum şi a unui mare număr de membri ai forţelor armate. În acest context, este semnificativ modul în care Prefectura Dolj, prin prefectul din acea vreme, Romulus Dimitriu, s-a preocupat de situaţia preşedintelui polonez, fiind permanent în legătură cu acesta, în condiţiile în care starea sa de sănătate devenea din ce în ce mai precară, transmiţând mesaje”, a declarat prefectul județului Dolj, Sorin Răducan.
Ceremonial militar-religios în memoria refugiaților polonezi
La cimitirul catolic din Craiova a avut loc, în partea a doua a evenimentului, un ceremonial militar-religios, organizat de Ambasada Poloniei în România și în cadrul căruia au fost trase trei salve de armă. Au fost depuse coroane de flori la monumentul refugiaţilor de către oficialitățile poloneze și române. Înainte de acest moment, s-a făcut şi „Apelul memoriei” la morminte, cu participarea unui subdetaşament reprezentativ format din 30 de persoane aparţinând Armatei Poloneze şi Purtătorilor de Stindarde ai Brigăzii a 17-a Mecanizate din Wielkopolska, dar şi a unor reprezentanţi ai orchestrei militare şi a unor militari români din Brigada a 2-a Infanterie din Craiova. Ceremonialul s-a încheiat cu intonarea de către Fanfara Garnizoanei Craiova a muzicii reprezentative a Armatei Poloneze.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
