Noua clasificare a universităţilor a desfiinţat dintr-o singură lovitură peste 20 de şcoli doctorale din Craiova, diminuând inclusiv numărul de locuri bugetare la programele de master. Restructurarea, una dură pentru învăţământul superior local, este cauzată de plasarea celor două universităţi din Bănie în categoria instituţiilor de învăţământ superior de tip B – educaţie şi cercetare ştiinţifică. O altă consecinţă a deciziei Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este că, din această toamnă, universităţile particulare nu mai pot organiza programe de master şi doctorat.
Anunţul făcut de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, în urmă cu două zile a pus pe jar cadrele universitare din cele două instituţii de învăţământ superior craiovene. La Universitate, spre exemplu, din 95 de profesori conducători de doctorat au rămas doar 29 şi s-au menţinut doar patru domenii de studiu care vor avea şcoli doctorale: Drept, Matematică, Fizică şi Filologie. Diminuările sunt drastice având în vedere că înainte de această ierarhizare existau şcoli doctorale pentru 25 de domenii de studiu. Şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, în urma clasării în categoria B, au rămas doar 15 locuri la doctorat, valabile doar pentru domeniul Medicină.
„La nivel naţional au fost stabilite 12 universităţi de categoria C de cercetare avansată şi educaţie. Universitatea din Craiova nu se situează aici, în ciuda faptului că a obţinut un punctaj foarte bun, a intrat în categoria B, alături de alte 21 de instituţii de învăţământ superior de educaţie şi cercetare ştiinţifică. La aceste 22 de universităţi de categoria B se adaugă 8 universităţi de educaţie şi creaţie artistică. Urmează 48 de universităţi în categoria A, centrate numai pe educaţie. În această categorie intră şi universităţi de stat, dar şi toate universităţile particulare. Implicaţiile sunt majore. Universităţile de tip C au 2.905 de locuri de doctorat finanţate de la buget, universităţile de tip B educaţie şi cercetare, educaţie şi creaţie artistică au 470 de locuri la doctorat. Pentru Universitatea din Craiova s-au alocat 22 de locuri numai pentru domeniile Matematică, Fizică, Filologie şi Drept, în loc de 70 de locuri la doctorat pentru 25 de domenii, cum era până acum”, a precizat prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu, directorul Departamentului de Imagine al Universităţii din Craiova.
Noi criterii pentru repartizarea locurilor la doctorat
Şi între conducătorii de doctorat se anunţă de acum o concurenţă strânsă. Sunt 29 de profesori pentru 22 de locuri. Departajările se vor face însă pe baza unor criterii de performanţă, publicate odată cu ierarhizarea universitară.
Prioritate vor avea cei care îndeplinesc performanţele minime necesare şi obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare, apoi urmează cei care îndeplinesc standardele minime de eligibilitate ca director de proiect şi expert pentru competiţiile lansate de Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). În a treia etapă se avizează locuri după standardele minimale de eligibilitate pentru competiţia ANCS în cadrul proiectelor de parteneriat, iar ce rămâne după aceste etape se împarte celorlalţi care au doar dreptul legal de a conduce doctorat. Astfel, se schimbă în totalitate modalitatea de acordare a lucrărilor de doctorat. „Dacă, înainte, Universităţii din Craiova îi reveneau 70 de locuri şi, de exemplu, la Litere aveam 10 conducători de doctorat, evident că lucrările se distribuiau în funcţie de numărul de conducători. Acum lucrurile se schimbă, în sensul că apare competiţia între profesori. Se ţine cont de performanţă, cuantificată printr-o grilă în care trebuie specificat numărul de cărţi publicate şi mai ales impactul ştiinţific al acestora. Se face punctajul pe grilă şi dacă nu se obţine minimum… la revedere”, a explicat purtătorul de cuvânt al Universităţii din Craiova.
În aceste condiţii, numărul mic de locuri alocat în toamnă pentru şcolile doctorale îi determină pe unii dintre profesori să se gândească la faptul că vor conduce lucrări de doctorat doar cei calificaţi în primul criteriu de performanţă, adică numai dacă îndeplinesc condiţiile minime de acordare a atestatului de abilitare.
Locuri mai puţine şi la master
Ierarhizarea universităţilor a afectat şi programele de master, prin reducerea numărului de locuri bugetare. Favorizate au fost doar instituţiile de învăţământ superior din categoria C, care au primit un număr de locuri dublu faţă de cele din categoria B. „La domeniul master, la universităţile de categoria C sunt 22.850 de locuri, iar la universităţile de categoria B, educaţie şi cercetare ştiinţifică, educaţie şi creaţie artistică sunt 10.370 de locuri. Deci este o diminuare a ponderii masterului în cadrul acestor universităţi. Şi la universităţile de categoria A – educaţie apare un număr de 2.380 de locuri la master, dar numai la instituţiile de stat”, a mai precizat prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu.
Universitatea din Craiova a primit astfel doar 1.550 de locuri la master, cu 70 mai puţine faţă de anul trecut. Şi Universitatea de Medicină şi Farmacie a avut de pierdut de pe urma clasificării. Aflată tot în categoria B, acesteia i-a fost alocate 45 de locuri la masterat, mai puţin decât anul trecut, când erau prevăzute 50 de locuri la buget şi 115 la taxă. Pentru organizarea sesiunii de admitere, Senatele celor două universităţi vor împărţi locurile primite pe domenii de studiu.
„Avem, totuşi, un punctaj de top între universităţile compozite”
Rezultatul clasificării i-a luat prin surprindere pe reprezentanţii universităţilor craiovene, care spun că nu cunosc în totalitate criteriile ce i-au tras în jos.
„Pe mine mă doare situaţia Universităţii din Craiova. Avem, totuşi, un punctaj de top între universităţile compozite, suntem chiar departe de celelalte. Avem uneori punctajul mai mare decât universităţi din categoria C. Şi atunci sigur că pe mine mă doare ca universitate, mai ales din perspectiva dezvoltării zonale. Nu există o universitate de tip C în zona Olteniei, care este unul dintre bazinele demografice, economice, culturale, tradiţionale de importanţă la nivel naţional. Acum suntem, evident, foarte şocaţi de ceea ce s-a întâmplat, dar nu poate decât să ne mobilizeze şi să avem ambiţia oltenească să mergem mai departe şi să dovedim că suntem performanţi şi că locul nostru de drept, istoric, tradiţional prin performanţe ar fi fost în categoria C”, a mărturisit profesorul universitar Cristiana Teodorescu.
Potrivit reprezentanţilor Universităţii din Craiova, pentru a urca în clasament ar fi nevoie ca numărul de publicaţii cu impact, participarea la colocviile internaţionale şi numărul de citări să crească. Profesorii vor obţine un punctaj mai bun cu cât vor reuşi să publice articole la edituri şi publicaţii internaţionale şi să nu se limiteze doar la cele cu recunoaştere naţională.
Pagină realizată de CARMEN RUSAN şi RADU ILICEANU
Adevaruri din culisele facultatilor din Oltenia:
Sincer, se scot studenti pe banda, unii sunt muncitori dar foarte multi sunt „habarnisti„.
Aveam colegi care se „targuiau„ cu profesorii ca sa le mareasca nota pentru a putea lua bursa in continuare.
Multora cu „papagal„ li se acordau note mai mari la Cursurile practice, si nu pentru ca ar fi fost eminenete dar ieseau in frunte. Personal, am avut note mult mai mari decat acestia la examenele grele unde domnii profesori erau exigenti.
Sau, se creau bisericute si fiecare invata cate ceva; la examen, lucarea se rezolva in grup.
Erau profesori care se prefaceau ca nu observa colegii care copiaza pentru ca ii cunosteau.
Un profesor ia dat o nota unui student, mai mare decat merita spunadu-i: Iti dau 9 dar nu meriti. La ce ii dadea atunci?
La un examen foarte important- mare stupoare: o colega afandu-se fata in fata cu profesorul si chiar zambindu-i, copia „in draci„,acest profesor fiind renumit pentru exigenta si capacitatea de a -si „pazi„ studentii.
Se fac fituici la xerox, cartile sunt miniaturizate. Normal ca acesti studenti au continuat sa faca in facultate, ceea ce facusera in liceu: sa copieze si sa acorde mai putina atentie invatatului.Sunt obisnuiti cu „fuatul„ fie el intelectual, de mici.
La Capacitate si BAC profesorii isi lasau elevii sa copieze pentru a nu se strica „renumele scolii/liceului„ Si acesta cu cat este mai renumita unitatea de invatamant. Mai rau, imi amintesc ca la filozofie o doamna profesor care asista mi-a luat lucrarea din fata fara sa ma lase sa termin, dand-o unui elev mai indepartat, spunadu-mi: „Tu ai scris suficient. Sa scrie si altul„, de parca acel „altul„ invatase cot la cot cu mine.
In final: sunt putini elevi si studenti dornici de a invata insa au pretentii de „absolventi de facultati„. Cred ca e cazul ca cei care „se certa„ cu cartea sa se imprieteneasca cu mecanica, coafatul, electricitatea, constructiile, ca si asa s-a dus industria de rapa.
Si bravo celor manati de curiozitate intelectuala!
Comments are closed.