Când Augustin Zegrean are dreptate!

Fostul judecător şi preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, n-a fost o febleţe a presei, pe când era în mandat, ceea ce nu-l împiedică, acum, să răspundă, cu solicitudine, ziariştilor, pe care îi mai ştie, când este consultat. Judecăţile sale, elaborate, sunt de regulă expresia unei experienţe de viaţă, a unei bune cunoaşteri a realităţilor în care trăim. Când Augustin Zegrean, fără a-şi lungi pledoaria, reclamă lipsa ofiţerilor criminalişti din Poliţie, pentru că anul trecut, acum doi ani, au fost scoşi la pensie toţi ofiţerii cu vărstă sărită de 40 de ani, şi meseria asta nu o însuşeşti decât în timp, nu e departe de adevăr. Diagnosticul fostului judecător al CCR este deplin corect. Fiindcă, în absenţa mentorilor, a celor hârşiţi în profesie, mai tinerii poliţişti nu au de la cine învăţa tainele unei profesii, care cere, pe lângă multe altele, vocaţie desăvârşită. Salutând faptul că „dosarul Caracal” a fost preluat de structura centrală a DIICOT, pentru că are specialişti de valoare şi poate duce la capăt urmărirea penală, Augustin Zegrean a mai spus doar că s-a mers atât de departe cu speculaţiile, în cazul evenimentelor de la Caracal, încât indiferent ce va spune justiţia, nimeni nu va mai crede. La această oră avem un melanj de elemente, ipoteze, declaraţii publice, reconstituiri penibile, nelipsitele informaţii pe sursă, toate alimentând „o intoxicare” a opiniei publice. Rămân de desluşit rezultatele analizelor de laborator ale Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti sau Institutul Naţional de Criminalistică. Şi expertizarea camerei foto performante, laptopului şi a unui al 4-lea telefon găsite la domiciliul lui Gheorghe Dincă. Se spune mai nou că se urmăreşte permanent feedback-ul baloanelor de testare, măsura în care prind sau nu la populaţie. Să admitem şi această ipocrizie, fiindcă nu avem cum să o numim altfel. Ceea ce este mai greu de înţeles este altceva: ce legătură are clasa politică –aşa cum este ea- cu ceea ce s-a întâmplat la Caracal, unde un individ cu probleme psihice repetate, Gheorghe Dincă, este acuzat de uciderea a două tinere, Luiza Melencu, 18 ani, dispărută în luna aprilie a.c. şi Alexandra Măceşanu, 15 ani, dispărută în iulie a.c. Se repetă obsesiv, în acelaşi timp, lustruindu-se nişte clişee, că s-au făcut erori –poliţişti, procurori, operatori 112 şi toţi cei implicaţi- în gestionarea cazurilor. Ceea ce este adevărat. Dar care a fost ingerinţa politicului în anchetele pomenite? A fost atenţionat cumva, vreun poliţist, vreun procuror de oameni politici? Atât mai lipsea. Era Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) în subordinea Guvernului? Se vorbeşte de politicienii din Olt, că unii dintre aceştia ar fi avut legături cu clanurile interlope. Şi care e problema, dacă ar fi adevărat aşa ceva? Cine i-a împiedicat pe domnii procurori să le destructureze? În acest timp, Gheorghe Dincă -deja se vaită că e obosit- îşi plimbă anchetatorii, când pe malurile Oltului şi al Dunării, când prin pâlcuri de pădure de lângă Caracal, unde se mai descoperă câte o probă materială a faptelor comise. Aşa se comunică. Faptul că un procuror de la Parchetul local nu a dat undă verde intervenţiei la domiciliul lui Gheorghe Dincă, într-un moment decisiv al investigaţiilor, faptul că un alt procuror anchetator, din cadrul DIICOT Craiova, nu a continuat, cu concentrare şi determinare, dispariţia primei fete, sunt erori profesionale impardonabile, care au augumentat emoţia generală, până la cote incandescente, validând teza fostului judecător al CCR, Augustin Zegrean. Nici măcar nu a fost consultată lista internărilor, în mod repetat, la psihiatrie -ultima dată în aprilie 2010, pentru sindrom anxios depresiv-, ceea ce constituie încă o probă concludentă de amatorism desuet. În orice caz mai rămâne de aflat, dacă în „calificarea” sa, destul de „avansată”, de criminal, Gheorghe Dincă nu şi-a însuşit şi tehnicile comandoului de saudiţi, venit la consulatul din Istanbul, în octombrie anul trecut, pentru a-l ucide, tranşa şi face dispărut pe ex-jurnalistul Jamal Khasoggi.