O tăcere vinovată din partea CCR

1
339

Curtea Constituţională a României avea de făcut, ieri, un gest moralmente obligatoriu: un comunicat de presă prin care îşi asuma deschis şi responsabil introducerea „noului paragraf, la pagina 10, coloana 2” în cuprinsul Hotărârii nr.3/2 august a.c., după apariţia acesteia în Monitorul Oficial, partea I, nr.546/3 august 2012. Adresa CCR nr.5307/6 august a.c. către secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, este semnată indescifrabil „pentru” preşedintele Augustin Zegrean, fără vreo întâlnire prealabilă a plenului. Comunicatul pe care îl invocam n-a fost făcut. Deşi textul inserat în corpul Hotărârii nr.3/2 august a.c. a CCR schimbă de-a dreptul straniu şi completamente demonstraţia juridică, aşa cum fusese convenită, prin consens, de judecători. Diferenţa dintre textul iniţial şi cel „corectat” nu este doar una de logică, ci de substanţă, şi ar putea schimba soarta referendumului. Dacă Guvernul ţine seama de hotărârea iniţială, din 3 august, a CCR, ar însemna că prin actualizarea listelor electorale trebuie să „perie” şi toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care nu trebuie înscrişi în listele electorale permanente, aceştia având dreptul de a vota, în mod liber, pe listele electorale suplimentare. Paragraful introdus, după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, invocându-se o eroare materială, este şi greşit, în sensul că se face trimitere la art.2, al.1, litera c din Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui. Corectă este, însă, trimiterea la art.17, al.2 din Legea 3/2000 privind referendumul. Conform datelor oferite de statisticile oficiale, numărul cetăţenilor români care nu mai au domiciliul stabil în ţară ar fi între 2,5 şi 3 milioane. Prin scoaterea acestora din listele electorale permanente s-ar ajunge la cifra de 16,5 milioane. Studiul „Migraţia externă: de la ţara de origine, România, la ţările de destinaţie din spaţiul UE – scurtă analiză pentru anii 1998-2009” este edificator, fără a constitui o probă materială. Complicată, inclusiv pentru autorităţile din ţările UE, rămâne problema miilor de romi veniţi din România. În Franţa, de pildă, noul ministru de Interne, Manuel Valls, ezită, deocamdată, în luarea unei măsuri radicale de demantelare a taberelor ilegal instalate, pentru a nu reproduce demersurile predecesorilor săi, care aparţineau unui partid de dreapta (UMP). Numărul romilor n-a fost niciodată cunoscut cu exactitate, inserează cotidianul „Le Monde” în ediţia sa de ieri („Le chiffre exact n’a jamais ete rendu public”). CCR avea obligaţia să-şi apere propria imagine de autoritate publică, politico-jurisdicţională, cu deplină vocaţie morală şi profesională. Erata de îndreptare a unei erori materiale în hotărârea publicată în Monitorul Oficial nu este o bagatelă. Şi schimbă, cum spuneam, un întreg raţionament juridic, convenit iniţial, ceea ce este fără precedent. Nu excludem ca insertul să fie lovit de nulitate. O altă problemă o ridică cele două solicitări către Guvern pentru remiterea listelor pentru referendum. Ele se bat cap în cap. Dacă în cea dintâi se solicită Guvernului „măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi transmiterea Curţii Constituţionale a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional (…) este valabil”, în cea de-a doua se cereau doar „listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor art.17, al.2 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”. Guvernul a şi renunţat, deja, la efectuarea mini-recensământului anunţat. Neîndoielnic, judecătorii CCR, nouă la număr, se află sub o imensă presiune psihică. Chiar şi în concediu. Ei au devenit arbitrii crizei politice. De decizia lor atârnă soarta referendumului, la care au participat 8,5 milioane de persoane din cele aflate pe listele permanente. Şi asta nu poate fi ocultat. Deşi se încearcă legitimarea unui paradox: populaţia scade, prin sporul negativ, şi asta de două decenii, în schimb creşte numărul votanţilor. Cât priveşte declaraţia preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, publicată pe siteul instituţiei, despre continuarea presiunilor şi ameninţărilor la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale, nu mai e nimic de spus. Doar faptul că acest organism a fost sesizat de preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

1 COMENTARIU

  1. Mi se pare ca prezentati lucrurile exact de-a-ndoaselea. In realitate CCR a cerut listele electorale permanente actualizate folosite pe 29 iulie si nu reactualizarea listelor post referendum. Listele electorale trebuiau reactualizate in termen de cateva zile de la data anuntarii zilei pentru desfasurarea referendumului, conform prevederilor legale. Din motive necunoscute (?!), paragraful prin care se cereau listele cu pricina a ajuns la guvern in forma modificata din care rezulta ca se cerea reactualizarea listelor electorale. Desi in cele din urma premierul a avut in fata ambele variante, a preferat sa o puna in aplicare pe cea care ii convenea, fara a mai cere explicatii CCR. Curtea a dat in final o erata si a cerut deci publicarea articolui sub forma initiala in Monitorul Oficial. De altfel, o reactualizare a listelor dupa referendum, cu taierea de pe listele electorale a cetatenilor care deja au votat, pe motive ridicole si ilegale (ca de exemplu “plecat in strainatate”), mi se pare mai degraba NEFIREASCA. Bine sau rau, reactualizarea listelor, ceruta prin lege, a fost facuta de USL. Acum, ca nu le-a iesit pasenta, ar fi in stare de orice. Lipsa de bun simt nu are limite, ar fi fost dispusi sa cheltuie un alt car de bani pentru un mini-recensamant nu numai ridicol si inutil dar si cu reale sanse de a fi si mai superficial decat primul. Daca as fi fost in tara, si eu as fi trantit usa in nas celui care se preta la asa ceva. Acum, cand vad ce vad la televizor si aud declaratii cum ca romanii din strainatate trebuie taiati de pe liste,raman perplexa, ma intreb carei tari mai apartin de fapt si ce drepturi am, in tara careia ii apartin de drept. Ca sunt in tara sau afara, cei care sunt cetateni ai Romaniei au, prin lege, dreptul de a vota si de a decide in legatura cu tot ceea ce tine de soarta tarii lor. Intentia de a le lua romanilor din strainate dreptul de vot este deci un atentat la drepturile lor. Nu le place cum votam? Nu le place daca nu votam? Avem Libertatea sa ne expriman sau sa tacem, si stim deja, asta ii supatra pe unii care se pretind mari “democrati”.

Comments are closed.