SUA: Standard&Poor’s a redus ratingul SUA de la AAA la AA

0
303

Pentru prima dată în istoria sa, cea mai mare putere economică a lumii şi-a pierdut, în noaptea de vineri spre sâmbătă, ratingul de ţară pe termen lung de la AAA la AA, prin decizia agenţiei de evaluare financiară Standard&Poor’s. Sancţiunea era aşteptată, dar a căzut ca un şoc. Standard&Poor’s a anunţat, printr-un comunicat, că a degradat cu un nivel ratingul de ţară, aducându-l la AA, cel mai bun posibil. SUA fuseseră notate cu AAA, de la înfiinţarea agenţiei Standard&Poor’s, în 1941. În acceptul celorlalte două agenţii, Mood’s şi Fitch Ratings, ratingul de credit al SUA a fost păstrat la AAA. Întrebarea care persistă este dacă SUA vor imita Canada sau Australia, după retrogradarea ratingului de ţară pe termen lung. Perspectiva este negativă, ceea ce indică o altă posibilă retrogradare în următoarele 12-18 luni. Canada şi Australia şi-au recâştigat, nu uşor, ratingul de ţară, numai că economia SUA prezintă semne de slăbiciune, în unele accepţiuni. Standard&Poor’s este a doua agenţie de rating care degradează „nota americană” după chinezii de la Dagong, o agenţie mai puţin puternică, care făcuse acelaşi lucru. De acum înainte, nota AA, coroborată cu datoria pe termen lung a SUA, păstrează ţara în categoria de investiţii „de înaltă calitate”, alături de economiile Chinei şi Japoniei, precum şi ale Belgiei, Spaniei, Taiwanului, şi chiar a unor bogate ţări petroliere, precum Arabia Saudită sau Kuweitul. Neîndoielnic, SUA vor face totul pentru recâştigarea ratingului de ţară, aşa cum au făcut, de-a lungul timpului, Canada, Australia, Danemarca, Suedia sau Finlanda. Sarcina va fi dificilă, impunând o rigoare bugetară şi o deplină înţelegere la nivel politic. În cazul canadienilor, revenirea la ratingul de top AAA, în 2002, după ce fusese pierdut, tot prin decizia Standard&Poor’s, în 1992, a fost posibilă graţie unor măsuri fiscale severe, care au făcut obiectul unui consens naţional, ceea ce e departe de a fi posibil în SUA. În mod similar, cele trei ţări scandinave, cunoscute pentru aptitudinea consensului politic, şi-au văzut încununate eforturile de redresare a finanţelor publice, revenind la ratigul de top AAA, pierdut în anii ’90: Danemarca în 2001, Finlanda în 2002 şi Suedia în 2004. Australia este un model şi mai dificil de imitat. Această ţara a pierdut în 1996 ratingul AAA, pentru a-l redobândi abia în 2003. Timp de 17 ani, Cambera a demonstrat o inflexibilă disciplină financiară, oprită în 1997, pentru a-şi creşte datoria în dolari. Creşterea în salturi a economiei, transformarea şi modernizarea sistemului financiar, dereglarea a numeroase sectoare, care îşi pierduseră competitivitatea, şi dezvoltarea unei puternice industrii miniere, au permis decolarea economică a Chinei. Pentru Jean Michel Six, economistul-şef pentru Europa al Standard&Poor’s, datele statistice ale economiei americane arată că ţara rămâne fragilă, în special în ocuparea locurilor de muncă şi afacerile imobiliare. „În SUA, perspectivele de angajare sunt dezamăgitoare”. Ori, cifrele publicate vineri arată că SUA au creat, numai în iulie, 117.000 locuri de muncă, eliminând orice scenariu catastrofal, însă performanţele sunt considerate modeste. În ceea ce priveşte consumul casnic, acesta este coborât la nivelul datoriei americane, a mai adăugat specialistul menţionat. Anul 2011 ar fi trebuit să aducă o creştere economică de 2%, însă, conform, celor mai recente date, se estimează doar 1,8%. Mai mult, creşterea pe primele trei luni ale anului, estimată la 1,9%, a fost revizuită brusc la 0,4%. Temerea legată de încetinirea creşterii economice americane a pus presiune pe pieţele mondiale, în ultimele zece zile. După ce finanţele publice din SUA au anunţat o datorie care depăşeşte PIB-ul, ca şi în Grecia şi Japonia. Pe fondul temerilor privind o nouă intrare în recesiune, preşedintele SUA, Barack Obama, a dat, vineri, asigurări că economia americană îşi va reveni. Planul aprobat săptămâna trecută de Partidul Democrat şi Partidul Republican, dar şi de Casa Albă, permite majorarea plafonului de îndatorare de la 14.300 miliarde dolari, cu 2.100-2.400 miliarde dolari, în trei trepte succesive, noul plafon fiind considerat suficient de ridicat pentru a acoperi necesarul de împrumuturi al statului până în 2013. Sunt prevăzute, totodată, reduceri de cheltuieli de 2.400 miliarde dolari, pe o perioadă de zece ani.