Pentru că are câteva importante personalități, care i-au dus renumele dincolo de granițe – aici, după cum se știe, copilărind și poetul Adrian Păunescu –, comuna doljeană Bârca le va cinsti memoria așa cum se cuvine cu prilejul unui eveniment care se va desfășura mâine, 9 iunie, începând cu ora 10.00. Cu acest prilej, Primăria și Consiliul Local Bârca vor acorda titlul de cetățean de onoare al localității, post-mortem, pictorului naiv Ghiță Mitrăchiță (29 februarie 1904 – 30 august 1982) și sculptorului Alexandru Ciutureanu (24 martie 1951 – 19 martie 2013).
De asemenea, o sală a Căminului Cultural va purta, de-acum încolo, numele lui Ghiță Mitrăchiță, tot aici urmând să fie dezvelită o placă comemorativă. Totodată, în memoria celor doi artiști vor fi deschise o expoziție cuprinzând aproape 30 de picturi naive semnate de Ghiță Mitrăchiță, aflate până acum în custodia Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, și alta de fotografie după lucrări de sculptură realizate de Alexandru Ciutureanu.
«Ghiță Mitrăchiță a fost popularizat foarte mult. Era un tip foarte isteț, știa vreo sută și ceva de poezii, ale lui, dar fără să le fi scris. A realizat multe picturi naive, căci el era țăran-țăran. Tot din comuna noastră a plecat un mare sculptor, Alexandru Ciutureanu, care, din păcate, în urmă cu puțin timp a murit. Foarte bun artist și foarte apreciat în străinătate… De aceea am hotărât în Consiliul Local ca străzile pe care au locuit, „Revoluției”, respectiv „Garoafelor”, să poarte numele lor. Și, de asemenea, post-mortem să le acordăm titlul de cetățean de onoare al comunei Bârca», a precizat Marin Popa, primarul localității. Edilul a adăugat că la evenimentul de duminică sunt așteptați reprezentanți ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, dar și ai Consiliului Județean Dolj.
Ghiță Mitrăchiță, unul dintre cei mai originali și interesanți pictori populari
Ghiță Mitrăchiță s-a născut în comuna Bârca, fiind al treilea copil, din cei zece, al Ioanei și lui Dumitru Potbăniceanu (Mitrache) – poreclit Mitrăchiță pentru că era mic de statură, poreclă ce s-a transmis și fiului. Aici a urmat și cursurile primare. Mai târziu, s-a dus să învețe cismărie la consăteanul său Ștefan Costeliu, dar acesta, căsătorindu-se cu o fată bogată, a renunțat la meserie, așa că Mitrăchiță a fost nevoit să meargă alături de părinți – țărani săraci – la muncile câmpului.
Prin 1965 a văzut la o nepoată din Craiova, profesoara Gabi Cioc, pentru prima dată un tablou pictat în ulei, intitulat „Peisaj cu căprioare”. La rugămintea fiului acesteia, Marian Cioc, elev – căruia Mitrăchiță îi spusese că îi place foarte mult și că l-ar putea face și el –, a încercat să îl reproducă în acuarelă. Și-a cumpărat apoi de la librăria din comună o cutie de culori și a pictat câteva tablouri: „Ciobănaș cu oile”, „Capra cu trei iezi”, „Horia, Cloșca și Crișan”, „Vlad Țepeș și turcii”, „Ștefan cel Mare și răzeșii”.
În 1968, profesorul de desen George Crăciunoiu, de la liceul din Bârca, i-a văzut lucrările și l-a înscris la cercul de pictură pe care îl conducea în cadrul Căminului Cultural Bârca. „Aici a deprins Mitrăchiță să picteze în culori de ulei. Atât de mult îi plăcea încât își lua hrană de acasă (aceasta în zilele în care nu se putea merge la muncile câmpului) și rămânea până seara târziu în compania culorilor și a șevaletului în atelierul de pictură al Căminului Cultural. Era o plăcere să lucrezi știindu-l pe Mitrăchiță prezent în atelier. (…) Și multe din gândurile și frământările sale, de cum a fost și cum este azi, le-a transpus pe carton sau pe pânză într-o cromatică vie, așa cum a putut și știut el, pentru a fi admirate atât de consătenii lui, cât și de publicul iubitor de artă din țară și din străinătate, la expozițiile unde au figurat tablourile sale”, nota George Crăciunoiu într-un album dedicat lui Ghiță Mitrăchiță și editat în anii ’70 de – pe-atunci – Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă.
Din 1969 Ghiță Mitrăchiță a început să își prezinte picturile la expoziții de artă naivă naționale, la bienale de artă plastică ale amatorilor, iar mai apoi să participe cu lucrări la expoziții organizate în străinătate – Republica Federală Germania, Cehoslovacia, Elveția, Argentina etc. Prima expoziție personală îi era organizată la Slatina, în martie 1970, de Centrul Creației Populare Dolj, o alta fiindu-i găzduită, în februarie 1972, de Galeriile „Cromatic” ale acestei instituții din Craiova. În aceeași perioadă, Ghiță Mitrăchiță a fost prezentat în două filme-portret realizate de Televiziunea Română: „Acuarele de 5 lei și 60 de bani”, realizat de Horia Pătrașcu, în cadrul emisiunii „Viața satului” (iulie 1970), și „Pasiune”, de Catinca Ralea, în cadrul emisiunii „Studioul N” (octombrie 1971).
«Pe Mitrăchiță nu l-a deranjat termenul de „artă naivă”, cum au definit specialiștii pictura sa. Lui îi place să picteze. Atât. Pe spatele unui tablou, în toamna anului 1969, a scris cu cărbune, cu litere mari, să se poată citi: „Nu pictez că nu am ce face, pictez că pictura îmi place”», mai nota George Crăciunoiu, care a devenit, mai apoi, muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova. „Incontestabil, prin preocupările și factura pânzelor sale, Gheorghe Mitrăchiță este unul din cei mai originali și interesanți pictori populari români contemporani”, adăuga, în 1972, cristicul de artă Ion Tătaru.
Alexandru Ciutureanu – între puținii sculptori tradiționali din România
Alexandru Ciutureanu este considerat unul dintre puținii sculptori tradiționali din România. S-a născut la Bârca, în 1951, iar în 1982 a absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și are lucrări în muzee, dar și în colecții particulare din Austria, Canada, Germania, Italia ș.a.
Chiar în perioada 22 mai – 3 iunie a.c., în Bucureşti, lângă parcul Grădina Icoanei, a fost deschisă expoziția „In memorian Alexandru Ciutureanu”. Cele 25 de sculpturi cu predilecţie în lemn, atât din colecţia familiei, cât şi din colecţii private, alături de o parte din uneltele tradiţionale folosite de artist, au fost prezentate publicului în cadrul unui eveniment comemorativ.
«Originar dintr-o zonă cu îndelungată tradiţie a prelucrării lemnului, Alexandru Ciutureanu s-a lăsat pătruns de taina acestei materii, s-a străduit să o cunoască, să-i înţeleagă tainele şi să o cioplească în spiritul ei, exclusiv cu unelte tradiţionale. Opera sa face posibilă, în ansamblu, fericita conjuncţie dintre metodele de lucru ale unui cioplitor tradiţional şi viziunea unui artist modern, stăpân peste o lume de forme ce emoţionează prin bogăţia şi rafinamentul ei.
Universul vizual al lui Alexandru Ciutureanu absoarbe cu aviditate sugestii din multe culturi ale lumii, contopindu-le într-o viziune în care rigoarea geometrului consonează cu sensibilitatea poetului. În mâinile lui, pe care nimeni din cine le-a văzut cioplind nu le poate uita, lemnul şi piatra şi-au primit o nouă viaţă, trecând prin metamorfoza creaţiei.
Lucrările sale, cele ce ne vor aminti mereu de acest artist unic în felul său, îmbină într-o adevărată magie a formelor, simbolurile străvechi, provenite din principalele spiritualităţi ale lumii, cu viziunea sa proprie. Lucrările lui Ciutureanu sunt, în egală măsură, clasice şi moderne, expresii ale unei trăiri artistice autentice, purtătoare ale unui mesaj artistic şi spiritual pe care suntem datori să-l păstrăm nealterat». (Luiza Barcan, critic de artă)
