Dacă aveţi drum, zilele acestea, prin centrul urbei, lăsaţi-vă purtaţi, preţ de câţiva paşi măcar, în nostalgica lume a Olteniei secolelor trecute, spre a descoperi arhitectura sa specifică, meşteşugurile vremii, satul în straie populare, de sărbătoare, cu figurile sale celebre – de la oameni politici de seamă la vestiţi lăutari. O sută de file-document ale unei poveşti istorisite, din perspectivă culturală şi socială, de Muzeul Olteniei din Craiova şi Muzeul Judeţean Gorj, pe care le puteţi parcurge – cu privirea şi cu sufletul – până duminică, în Piaţa „Mihai Viteazul”.
Salonul Naţional de Fotografie-document „Satul românesc de altădată – Expresii – Spaţii – Ritmuri” – un proiect care se tradiţionalizează şi care incită nu numai prin conţinut, ci şi prin forma de expunere, într-un spaţiu neconvenţional – propune ca temă, la această a V-a ediţie, „Oltenia în prima jumătate a secolului al XX-lea”. Imagini ale sfârşitului de secol al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului al XX-lea, din sudul Doljului, de la Desa şi Dobridor, din judeţele Gorj, Olt şi Mehedinţi, îşi scutură praful arhivelor fotografice ale muzeelor şi prind viaţă, stârnind curiozitatea celor mai tineri şi nostalgia celor de-o vârstă.
Fotografii-document din colecţii muzeale şi particulare
Se derulează în faţa privitorului, ca într-un film de epocă, alb-negru ori cu nuanţe sepia, evenimente – precum vizita delegaţiei române la Paris, avându-l printre oficialităţi pe Gheorghe Tătărăscu (1952), ori parada de ziua regelui la Craiova (1939); figuri celebre – Carol al II-lea şi Gheorghe Tătărăscu (1930-1940), Petrache Lupu şi Preda Motoi pe fundaţia Mănăstirii de la Maglavit (1938) ori Măriuţa lui Pillat, sora lui I. Brătianu (1930); figuri de tineri liceeni în 1942 ori de boieri din Romanaţi îmbrăcaţi în port romănăţean şi muscelean (1930); imagini cu un farmec aparte redând Fanfara de la Desa în jurul anului 1955, rogojinari de la Sadova în faţa Muzeului Olteniei (1965) ori ţigani nomazi în perioada interbelică; reprezentări arhitecturale specifice Olteniei – casa Tătărăscu, fostă casă „Poienaru” (1930-1940) ori o moară de la Ponoare (Mehedinţi) la jumătatea secolului trecut.
Fotografiile-document fac parte din colecţiile Muzeului Judeţean Gorj şi Muzeului Olteniei din Craiova, dar şi din colecţii particulare – ale familiilor Gâscan, Motoi, Gâltan, Matei, Nicoliţă.
„Încercăm să deschidem noi ferestre către timpuri demult apuse”
«Sunt imagini istorice, imagini ale unor personalităţi marcante, care au amprentat şi istoria, şi cultura, şi viaţa socială din perioada începutului de secol şi din cea interbelică. Sunt documente istorice complexe, care „grăiesc” chiar şi prin atmosfera pe care o degajă portretele. După cum sigur o să remarcaţi, anul acesta ne bazăm în special pe imagini ale oamenilor – cei care, până la urmă, fac istoria. Fiecare astfel de document „vorbeşte” despre cum era, de ce era aşa, care erau egalităţile şi inegalităţile societăţii. Iar noi, prin aceste Saloane, vrem să demonstrăm că lumile de dinainte erau coerente, cel puţin ca percepţie imediată», a menţionat ieri, la deschiderea Salonului, Cornel Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei.
«Proiectul nostru încearcă în fiecare an să aducă ceva nou, să deschidă ferestre către timpuri demult apuse, pentru ca toţi cei care vizitează această expoziţie din Piaţa „Mihai Viteazul” să vadă cam ce însemna România sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului de secol al XX-lea», a adăugat managerul instituţiei, Mihai Fifor. Alături de reprezentanţii muzeului craiovean, la eveniment a participat şi Albinel Firescu – şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Gorj, care a subliniat că „expoziţia este, de fapt, o invitaţie la cunoaşterea trecutului, a istoriei, altfel decât la modul didactic” şi şi-a exprimat speranţa că, „în anii viitori, colaborarea celor două muzee să continue, astfel încât să vă prezentăm lucruri noi».
***
Salonul Naţional de Fotografie-document „Satul românesc de altădată – Expresii – Spaţii – Ritmuri” rămâne deschis în Piaţa „Mihai Viteazul” până duminică, 12 iunie, iar lucrările vor putea fi văzute – dacă o vor permite şi condiţiile meteo – zilnic, între orele 9.00 şi 17.00.
