Precipitaţiile din ultima perioadă au făcut ca vegetaţia din ariile de păşunat ale Doljului să crească formidabil. Aşa se face că, acum, litrul de lapte la clientul final este de 2 lei iar brânza nu depăşeşte 10 lei/kg. Şi aceasta în condiţiile în care, în urmă cu ceva zile, se ajunsese la 15 lei/kg. Preţuri în scădere şi la cartofii vechi, mai ales că au apărut cei noi. Pentru ultimii trebui să scoatem din buzunare 3 lei/kg. Legumele şi zarzavatul se menţin la un nivel acceptabil al costului pentru cumpărători. Ce-i drept, varza nu coboară sub 3 lei/kg, morcovii sub 2,50 iar roşiile de import sub 6 lei.
Natura pare să fie un susţinător puternic al celor cu prea puţină dare de mână, în aceste zile. Ploile de pe tot cuprinsul Doljului au făcut iarba să se înalţe, spre mulţumirea proprietarilor de animale. Date la păscut pe islaz, vacile, caprele şi oile nu mai sunt atât de costisitor de îngrijit pentru fermieri. Porumbul şi nutreţul uscat de anul trecut sunt, măcar pentru câteva săptămâni, neatinse. Aşa s-a ajuns la practicarea unor preţuri în avantajul cumpărătorilor. Ieri, în pieţele din Craiova, laptele se vindea cu 2-3 lei/litrul; brânza de vacă nu depăşea 10 lei/kg, cea de capră 13 lei, iar de oaie 16 lei/kg. Cum, pe la mijlocul lunii trecute, toate aceste preţuri erau cu 50% mai mari, craiovenii ce au calitatea de cumpărători se pot declara mulţumiţi.
Pentru samsari, nu are importanţă scăderea
După cum spun şi cei ce comercializează laptele şi produsele din lapte, menţinerea preţurilor la acest nivel se va topi în câteva săptămâni. Pe intermediari sau, mai bine zis, samsari, scăderea de cost nu îi afectează cu nimic. Tot atât le rămâne în buzunar. Cumpărată cu 6-7 lei/kg de prin pieţele comunale din Dolj, brânza este revândută de aceştia, cu o prealabilă majorare ce urcă preţul la 10 lei/kg.
Verificarea promisă, recent, de MADR, în toate pieţele agroalimentare din România se va face numai pe segmentul fructe şi legume. Aşadar, praf în ochi. Vrea ministerul să fim noi, consumatorii, mai bine informaţi despre provenienţa şi calitatea fructelor şi legumelor!? De parcă nu ştim că mai toate sunt importate! Un control pe segmentul produselor din lapte ar fi mai util, mai ales că brânza comercializată în pieţe, chiar este de provenienţă locală românească. Numai că, undeva, cineva nu este interesat de a reglementa eficient o astfel de piaţă, în care şi producătorii să aibă un câştig rezonabil.
Tarabele au înverzit
Vândute 3 legături la 1 leu, pătrunjelul, mărarul, leuşteanul dau nota de culoare pe mai toate mesele pieţarilor. Nu lipsesc ultimele apariţii: cartofii noi. Preţul lor urcă la 3 lei/kg. În schimb, cei vechi se menţin la 1,80 lei/kg. Varza deţine şi ea o pondere deloc de neglijat în comerţul actual craiovean. Preţul său se menţine la 3 lei/kg. Morcovii autohtoni, acoperiţi cu nisip, bine păstraţi în timp, se vând cu 2-2,50 lei/kg. Nu lipseşte, însă, marfa de import. Fasolea, de Egipt, este gata cântărită de comercianţi, ofertată la kilogram şi costă de la 8,50 la 14 lei! Cu alte cuvinte, se apropie de preţul cărnii de porc şi este de două ori mai scumpă decât pulpele inferioare de pasăre! Dovleceii, tot de import, de această dată din Turcia, spun vânzătorii, ajung la 6-7 lei/kg. Merele, pe care şi după ce le speli sub jet puternic de apă nu reuşeşti să îndepărtezi soluţia uleioasă cu care sunt tratate, pornesc de la 2,50 lei/kg.
Salahorii, o categorie aparte a oricărei pieţe
Printre mesele comercianţilor din pieţele craiovene îi vedem agitându-se şi făcând apel la front de lucru pe zilierii ce-şi duc existenţa de cum se crapă de ziuă şi până se întunecă. Descarcă din autoutilitarele comercianţilor bidoanele cu brânză, recipientele cu lapte crud, lădiţele cu legume şi fructe, sacii cu cartofi, morcovi, ceapă etc. Îmbrăcaţi destul de sărăcăcios, adesea consumatori de ceva tărie, salahorii din pieţe primesc mâncare şi bani de la cei pentru care robotesc zi de zi. Tot ei sunt aceia care, atunci când se consideră neîndreptăţiţi, devin slobozi la gură şi lasă să se înţeleagă că „au fost călcaţi pe coadă”.
Promisiuni după pierderile provocate de îngheţ
Gerul din cea de-a doua decadă a lunii aprilie, care a pus pe jar marii producători agricoli din Dolj, pare „să-i fi dezgheţat” pe cei din conducerea MADR. „Sunt pierderi pe anumite zone, dar nu aşa cum s-a alarmat lumea. Au apărut informaţii sub impulsul momentului, al temerilor că lucrurile se vor strica iremediabil. Am fost peste tot în zonele unde s-au declarat distrugeri de cultură. De exemplu, în judeţul Mehedinţi, pe Valea Coşuştei şi pe Valea Motrului, au fost afectaţi semnificativ pomii fructiferi, la fel şi via de la Corcova, dar nu toate culturile au fost compromise total. În schimb, în sudul judeţului, la Jiana, lucrurile stăteau cu totul altfel. Într-adevăr, pe zone restrânse, îngheţul a produs pierderi la pomi şi la viţa de vie, dar în agricultură, în fiecare an, ne confruntăm cu astfel de probleme din cauza unor condiţii meteorologice nefavorabile”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Ministrul a precizat că fermierii ce au înregistrat pierderi din cauza îngheţului vor beneficia de o reducere a impozitului pe norma de venit, însă acestea trebuie evaluate de comisiile locale. „Pierderile înregistrate din cauza îngheţului din această primăvară se stabilesc de către comisiile locale. În primul rând, acestea stabilesc norma de venit faţă de ceea ce s-a estimat, iar fermierii afectaţi vor fi ajutaţi prin reducerea impozitelor pe norma de venit. Sunt zone cu culturi pomicole şi viticole afectate semnificativ în anumite părţi ale ţării, dar pe areale mici, şi nu din cauza zăpezii căzute, ci mai ales din cauza gerului care a urmat, de minus 5 – minus 6 grade în unele zone”, a mai spus Petre Daea.
