În numai o săptămână, încă 50 de craioveni s-au îmbolnăvit de rubeolă adăugându-se astfel la lista lungă a celor diagnosticaţi cu această afecţiune în ultimele două luni. Cei mai mulţi sunt elevi şi studenţi, medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj confirmând existenţa a numeroase focare ale bolii în liceele şi şcolile din Craiova.
Din luna decembrie a anului trecut, când au fost semnalate primele cazuri în Craiova, şi până în prezent, au fost diagnosticaţi cu rubeolă 276 de tineri craioveni. Majoritatea cazurilor s-au înregistrat însă în ultima lună, boala fiind mai răspândită în rândul elevilor de liceu. Cu toate acestea, printre cei care s-au îmbolnăvit figurează şi studenţi şi salariaţi, nevaccinaţi împotriva rubeolei. Focare ale bolii au fost confirmate la mai multe unităţi de învăţământ, dintre care Colegiul Naţional „Carol I”, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Colegiul Naţional „Elena Cuza”, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Liceul Teoretic „Henri Coandă”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară.
Din acest motiv, şi numărul elevilor care absenteză motivat de la şcoală, din cauza rubeolei, a crescut destul de mult în această perioadă. Pentru a împiedica pe cât se poate răspândirea bolii s-a luat hotărârea ca de diagnosticarea celor infectaţi cu boala contagioasă să se ocupe medicii şcolari, dar şi medicii de familie. Tocmai din acest motiv, în fiecare clasă se face triaj epidemiologic, iar elevii depistaţi cu rubeolă sunt trimişi imediat acasă pentru a nu transmite rubeola.
Boala, mai răspândită în rândul celor nevaccinaţi
Începând din anul 2003, s-a introdus în Programul Naţional de Imunizare vaccinarea antirubeolică la un an şi la clasa întâi. Cu toatea acestea un segment important de populaţie, format în special din copiii plecaţi cu părinţii în străinătate, a rămas nevaccinat. Rezultatul: boala s-a răspândit rapid mai ales în rândul copiilor şi tinerilor cu vârste peste 15 ani. Acum, o măsură luată când se constată existenţa unui focar de boală este vaccinarea contacţilor receptivi în primele zile după contactul cu o persoană diagnosticată cu rubeolă.
Din fericire, medicii spun că în majoritatea cazurilor nu a fost vorba de complicaţii ale bolii, constatându-se existenţa unor forme uşoare ale afecţiunii care au necesitat doar tratamentul clasic, ce presupune izolarea la domiciliu şi consumul de lichide.
De aceea, specialiştii epidemiologi îşi menţin sfaturile. În cazul pacienţilor diagnosticaţi, recomandarea este ca tratamentul să se facă doar la indicaţia medicului. Aspirina, spre exemplu, este contraindicată pentru că există pericolul apariţiei unor complicaţii. De altfel, prea multe soluţii de contracarare a bolii nu există. De bază rămân repausul la domiciliu şi consumul de lichide. La fel de important este ca, la primele simptome ale bolii, cei afectaţi să se prezinte imediat la medicul de familie sau cel şcolar pentru a reduce riscurile de transmitere a bolii, aceasta fiind uşor de contactat pe calea aerului şi de cei din jurul pacientului.
Cum se manifestă boala
În privinţa semnelor de boală, unii dintre pacienţi se pot simţi rău timp de mai multe zile până la apariţia petelor roşii de pe piele. De obicei, simptomele sunt cele ale unei răceli cu tuse, febră, dureri în gât şi stare de oboseală generală. În ceea priveşte copiii, aceştia dezvoltă adesea numai o erupţie cutanată şi prezintă umflături la nivelul gâtului, în spatele urechilor şi la nivelul scalpului, în partea din spate a capului, fără a fi însă vreun pericol. Petele pe piele apar, de obicei, pe faţă şi se răspândesc rapid pe întreg corpul. Aceste pete mici, roşii, de pe piele provoacă mâncărimi, însă senzaţia dispare după aproximativ trei zile. Specialiştii mai spun că erupţia cutanată nu arată la fel ca la rujeolă în sensul că petele nu au culoarea roşu aprins şi nici nu sunt atât de uniforme. Complicaţii pot apărea la nou-născuţi, motiv pentru care femeile gravide sunt cele care trebuie să se ferească, în primul rând.
Pentru prevenirea îmbolnăvirii, specialiştii recomandă o alimentaţie corespunzătoare, evitarea expunerii la frig, a surmenajului fizic şi intelectual, fumatului, consumului de alcool şi exceselor de produse cofeinizate, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, evitarea aglomeraţiilor din locurile publice şi evitarea vizitării bolnavilor.
