Spitalele din Filiaşi şi Segarcea sunt primele unităţi sanitare doljene care, la începutul acestui an, au primit acreditare din partea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. În plus, după vizita echipelor de evaluatori, Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna a devenit unitate sanitară cu „nivel de încredere ridicat”. Ordinul privind aprobarea Listei cu unităţile spitaliceşti acreditate a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 3 ianuarie a.c. Potrivit autorităţilor, acreditarea reprezintă pentru bolnavi garanţia că în respectiva unitate sanitară sunt asigurate condiţii de calitate în ceea ce priveşte actul medical, cazarea şi servicii oferite.
Procesul de evaluare a spitalelor este unul de durată. Acţiunea a început în anul 2011 şi se va încheia abia în 2015. Practic, fiecare unitate sanitară a stabilit o dată la care echipele de evaluatori trebuie să ajungă. Iniţial, în procesul de acreditare au fost înscrise 459 de spitale, dintre care 74 de unităţi sanitare private. Aceste spitale vor fi evaluate în funcţie de opţiunile lor pe durata primei perioade de acreditare care durează cinci ani, între 2011 şi 2015.
Procesul de acreditare a fost demarat în 2011 deoarece standardele elaborate în iunie 2009 au fost aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii (conform prevederilor legale) abia în decembrie 2010. Tot atunci a fost aprobat şi nivelul taxei de acreditare şi al taxei de reevaluare, prin Ordinul preşedintelui CoNAS nr. 152/2010, respectiv 240 de lei pe pat valabil pentru cinci ani cât durează un ciclu de acreditare conform legii.
În toată această perioadă au fost formaţi 500 de evaluatori externi, au fost redactate documentele aferente procesului de acreditare (liste de verificare, fişa de autoevaluare, formulare de înscriere), a fost elaborat manualul de acreditare a spitalelor, fiind accesate şi fonduri externe nerambursabile.
Unităţile sanitare din judeţ luptă şi pentru o clasificare mai bună
Anul acesta, unităţile sanitare din judeţ vor lupta şi pentru a obţine clasificarea într-o categorie de competenţe mai bună sau pentru a se menţine la nivelul actual. De altfel, la sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat că au în plan înfiinţarea a şapte centre regionale de urgenţă, unul dintre acestea urmând să funcţioneze la Craiova. Potrivit proiectului, noile structuri medicale ar trebui să asigure accesul pacienţilor la toate specialităţile chirurgicale şi medicale.
Centrul Regional de Urgenţă Craiova va fi coordonat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă în cardiologie din cadrul Centrului de Cardiologie Craiova. Aceste centre nu vor îndeplini însă decât temporar rolul de spitale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, până la construirea unor spitale noi sau până la atingerea nivelului de dezvoltare pentru actualele unităţi spitaliceşti care să permită respectarea integrală a prevederilor Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1.764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale.
Plan de conformare pentru Spitalul Judeţean
În centrele regionale Bucureşti, Cluj, Craiova, Timişoara şi Iaşi ar urma să funcţioneze unităţi funcţionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A. Cele care îndeplinesc doar parţial criteriile minime obligatorii şi sunt clasificate provizoriu au însă obligaţia de a prezenta un plan de conformare cu responsabilităţi şi termene de implementare foarte clare, cât şi de a încheia un protocol de colaborare cu alte spitale sau unităţi regionale pentru acoperirea deficienţelor în îndeplinirea criteriilor de clasificare.
Spre exemplu, Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Craiova are ca durată de conformare 18 luni, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş trebuie să se conformeze categoriei până la 31 decembrie a.c., Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa are la dispoziţie 12 luni, Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Bucureşti 1 are prevăzut un termen de 6 luni, iar Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Bucureşti 2 are la dispoziţie 3 luni. În situaţia în care durata prevăzută nu este respectată, unitatea este declasificată şi suportă consecinţele economico-financiare generate de această modificare a clasificării.
Activitatea unităţilor sanitare cu paturi va fi evaluată anual de o comisie constituită în acest scop prin ordin al ministrului Sănătăţii. În baza rezultatelor evaluării aprobate de ministru, nivelul de competenţă poate fi menţinut sau modificat.
Spitalele de urgenţă, considerate prioritate naţională
De altfel toate aceste centre regionale de urgenţă ar urma să fie alcătuite din spitalele clinice judeţene de urgenţă sau spitalele clinice cu toate specialităţile chirurgicale şi medicale din structura acestora, împreună cu infrastructura pentru investigaţii clinice şi paraclinice şi orice altă structură de specialitate unică, cu caracter de urgenţă majoră, aflată în afara structurii spitalului judeţean sau spitalului clinic respective. Coordonarea activităţii, în cazul acestor structuri, intră în responsabilitatea managerului şi directorului medical ai spitalului clinic judeţean de urgenţă sau al spitalului clinic, iar conducerea colectivă se realizează de un consiliu de conducere format din membrii conducerii operative şi din managerii spitalelor din care provin structurile din alcătuirea unităţilor funcţionale regionale de urgenţă.
Spitalele clinice regionale de urgenţă şi unităţile funcţionale regionale de urgenţă sunt considerate priorităţi naţionale pentru sistemul de sănătate din punctul de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, a investiţiilor şi a dotărilor materiale, precum şi din punctul de vedere al asigurării resurselor umane.
