Cam gata, punct la campania electorală!

Chiar dacă pentru astăzi agenda politică a USL Dolj este încărcată de evenimente, augmentate ca amplitudine, prin prezenţa liderilor de la centru, Victor Ponta şi Crin Antonescu, dar şi a unor miniştri, pe lângă participarea subînţeleasă a tuturor candidaţilor Uniunii Social Liberale, la Dolj, se cam pune punct campaniei electorale. Ce a fost de spus s-a spus de toţi candidaţii, în întâlnirile acestora cu alegătorii, şi de acum urmează doar votul de duminică, 9 decembrie. La Sala Polivalentă din Craiova, în prezenţa liderilor din capitală, useliştii îşi încheie, printr-un miting de amploare, campania electorală.  Prima observaţie: a fost o campanie electorală calmă, mai lipsită de nerv şi furie, în comparaţie cu altele, dar inclusiv contextul a impus o asemenea acalmie. Candidaţii USL nu au avut predispoziţie, dar nici dispoziţii de a-şi ataca la baionetă rivalii politici, iar aceştia, fie că aparţineau ARD sau PPDD, nu prea deţineau muniţia necesară unei ofensive retorice lipsită şi aşa de orice receptivitate. A susţine, cum am văzut într-un spot publicitar al ARD, că „sunt mai buni” decât contracandidaţii lor de la USL ţine de teritoriul umorului involuntar. ARD nu este altceva decât o pastişă a CDR, încropită în pripă, un amalgam ideologic, greu de digerat. Până la urmă opinăm că de responsabilitatea candidaţilor este vorba şi nu de altceva. Dar să nu ne lungim, aici, cu vorba. A doua observaţie: după opt ani, mai puţin scurte perioade, interferate în acest interval de timp, în care la guvernare s-a aflat PDL-ul, acum „miezul” ARD, alternanţa nu înseamnă altceva decât un lucru realmente normal, în orice democraţie consolidată. Apoi, nu este deloc o nenorocire, pentru o formaţiune politică cum este artificiala construcţie ARD, să cunoască şi băncile opoziţiei. Aşa cum indică sondajele. După ce, în toată campania electorală, nu a putut fi auzită o voce lucidă şi credibilă, care să circumstanţieze lanţul de erori dintr-o guvernare împotmolită, părăsită în urma unor mişcări sociale de protest şi a unei moţiuni de cenzură în Parlament. Un politician precum Radu Berceanu, retras discret de pe scena politică, scârbit de multe, ar fi făcut de cinci ori, cel puţin, mai mult decât Trubadurul ARD, ca purtător de cuvânt. Când inclusiv primari PDL au declarat că sprijină candidaţi USL, cauzele poziţionării în sufragiile electoratului sunt profunde. A treia observaţie: nimic nu garantează că viitorul parlament va fi „mai bun” decât cel căruia îi expiră mandatul. Deşi va avea multe de înfăptuit. Dar la votare trebuie să mergem.  Aşa cum am mai spus în câteva rânduri, toţi candidaţii USL, bântuiţi de duhul trădării, după accederea în Parlament, înşelând votul alegătorilor, trebuie să rămână încredinţaţi de oprobriul public. Ei vor fi votaţi, nu fiindcă sunt deştepţi din cale afară, nu fiindcă sunt seducători, nu pentru abilităţi nu ştim de care, ci pentru că aparţin USL şi reprezintă cel puţin, în momentul de faţă, o investiţie mai mare sau mai mică de încredere. Şi în loc de ultimă observaţie să semnalăm numărul scăzut de incidente electorale. Se vorbeşte excesiv de mult de ceea ce ar urma imediat după ziua de 9 decembrie a.c. Nu se va întâmpla nimic deosebit. Votul popular, convenabil sau neconvenabil unui câmp sau altuia politic, va trebui respectat şi spulberate iluziile unei posibile resistematizări sau recompuneri a unor coaliţii fictive, fiindcă asta nu înseamnă altceva decât premisa unei crize politice, cu un impact devastator pentru ţară şi chiar pentru ceea ce numim democraţie. Dacă Traian Băsescu consideră că are privilegiul de a confecţiona, după calcule pentru care nu a avut de dat seamă, o majoritate prezidenţială, lucrurile par, de această dată, într-o altă matcă, Legea partidelor  (14/2003, art. 5, 20-22, 34, 35 şi 52) prevăzând clar asimilarea alianţei politice cu partidul politic. Mai mult, conform art. 55, „sunt asimilate cu partidele nu numai alianţele politice, ci şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri”. Avem deci două situaţii: înainte de alegeri – constituirea de partide sau de alianţe de partide, sau după alegeri – coaliţii de guvernare. Desconsiderarea legii partidelor, care asimilează alianţele politice partidelor, este de neconceput şi numai cei care n-au lecturat-o în litera şi spiritul ei pot admite noianul de scenarii care se vehiculează anacronic.