Donald Trump, cel de al 47-lea preşedinte al SUA, va rămâne neîndoielnic în istorie, după cea mai teribilă revenire din istorie, la Casa Albă, menită a trimite unde de şoc în întreaga lume. La 4 ani după ce a părăsit Washingtonul, ca un paria, în urma încercării sale, cum s-a spus, de a răsturna rezultatul alegerilor din 2020, pentru a rămâne în funcţie (n-a recunoscut niciodată rezultatul alegerilor), victoria sa eclatantă sfidează două tentative de asasinat, două demiteri prezidenţiale, o condamnare penală, alte şi alte acuzaţii penale şi tot felul de capcane, agrementate de o hăituire greu de descris. A promis ieri dimineaţă, de la locuinţa sa din Mar-a-Lago că va face o economie puternică şi prosperă, după ce milioane de alegători l-au votat cu o încredere molipsitoare. Deşi, ieri, rezultatele erau doar provizorii, fără îndoială, cu privire la victoria candidatului republican, acesta a câştigat între 1 şi 12 puncte procentuale faţă de rezultatele din 2020, inclusiv în statele în care Kamala Harris a ieşit pe primul loc. Succesul din Wisconsin a parafat victoria finală. Ce ar trebui reţinut? Alegătorii lui Donald Trump au făcut o alegere conştientă, refuzând un salt în necunoscut. Îşi cunoşteau favoritul şi faptul că este mai radical ca în urmă cu 8 ani. Victoria adjudecată de Donald Trump întărită şi de succesul partidului său la Senat, este una despre care se va vorbi. Multă vreme. Donald Trump vede lumea prin propriile interese naţionale americane. Şi europenii n-au amintiri prea duioase din primul său mandat. Dacă aşa cum a anunţat, în timpul campaniei electorale, opreşte ajutorul militar pentru Ucraina şi negociază o pace cu Vladimir Putin, favorabilă acestuia, asta va fi un moment de divizare, chiar fracturare, a Europei. Aşa se estimează. Înzestrat cu o carismă aparte, greu de explicat, Donald Trump a avut nevoie de o confluenţă de stagnare economică, polarizare culturală şi revoluţie tehnologică, prin ascensiunea reţelelor sociale. Relevant este şi faptul că mass-media liberală americană a continuat să aplice şabloanele convenţionale de raportare, care conţin judecata implicită că ambii candidaţi au avut acreditări democratice echivalente. Ceea ce în opinia presei europene a fost de-a dreptul absurd, pe considerentul că Donald Trump ar fi dispreţuit, în mod transparent… democraţia. Discuţia poate avea nuanţe diferite. Genul de politică al lui Donald Trump n-a provocat însă migrene în rândul susţinătorilor săi. Calvarul prin care a trecut însă timp de 4 ani, şicanele de tot felul, prin chemări în justiţie, unele incredibile, cum s-a dovedit cea a lui Stormy Daniels, care şi-a amintit după ani şi ani de un posibil viol, au proiectat mai degrabă o vrăjmăşie ireconciliabilă. Alegătorii lui Donald Trump (71255779) l-au ales, la fel liderii lumii bussiness şi high-tech raliaţi în spatele miliardarului Elon Musk. Republicanii au câştigat Senatul (52-42) şi Camera Reprezentanţilor (204-182) sfidând prin votul popular majoritatea sondajelor care anunţau victoria democraţilor. Interesantă este o declaraţie a lui Donald Trump: „Mulţi oameni mi-au spus că Dumnezeu mi-a cruţat viaţa dintr-un motiv anume, acela să ne salveze ţara şi să readucă America la măreţie”. Adversarii lui Donald Trump consideră că ceea ce s-a întâmplat este „o pedeapsă pentru păcatele noastre”. Iadul infernului lui Dante. Totul de la avort la imigraţie este ameninţat. Un detaliu dureros pentru Kamala Harris care a încercat să devină prima femeie preşedinte (după Hillary Clinton) într-o istorie de 248 de ani: înainte de 6 ianuarie, când Donald Trump va reintra în Casa Albă, în calitatea sa de vicepreşedinte al SUA şi preşedinte al Senatului, Kamala Harris va trebui să certifice rezultatul alegerilor. Să valideze oficial victoria lui Donald Trump. Ceea ce nu-i va fi deloc simpatic. După ce a încercat imposibilul, intrând şi târziu în cursa pentru Casa Albă.
