Cancelarul german Angela Merkel a anunţat o serie de măsuri care vizează accelerarea procedurilor de acordare de azil în ţara sa, în urma unor discuţii cu partenerii de coaliţie privind oprirea fluxului de imigranţi. Potrivit acestor măsuri, solicitanţii de azil care nu au primit un aviz pozitiv ar trebui să fie trimişi înapoi într-un interval de trei săptămâni, Merkel descriind această acţiune drept “un bun şi important pas înainte”, în urma unor negocieri tensionate, care au durat mai multe zile, între cele două partide ale coaliţiei de guvernare. Oamenii care au şanse slabe să obţină dreptul de a rămâne în Germania vor primi un răspuns la cererea lor în termen de o săptămână, a spus Merkel. O a doua evaluare ar trebui să aibă loc peste două săptămâni, dacă imigrantul în cauză decide să conteste răspunsul oferit anterior. Trei până la cinci centre de retenţie vor fi create pe întreg teritoriul german pentru solicitanţi incluşi în grupul celor care au şanse minime să obţină azil, potrivit planului. Merkel, care conduce Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a anunţat că noul sistem acelerat se va aplica în principal celor care provin din aşa-numitele ţări balcanice sigure, care nu au dreptul la statutul de refugiat, perecum şi indivizilor care încalcă interdicţia de a se întoarce în Germania. Ea a mai anunţat că măsurile îi vor viza pe imigranţii care au depus deja o cerere de azil în trecut şi pe cei care nu au documente valide de identitate. Pachetul anunţat include introducerea cărţilor de identitate standardizate pentru imigranţi şi refugiaţi, fără de care nu vor avea acces la serviciile de securitate socială. Cărţile de identitate au scopul de a uşura sarcina centrelor de înregistrare aflate de-a lungul Germaniei, în contextul în care birocraţii se luptă să facă faţă unor niveluri de migraţie fără precedent în Europa, de la cel de-al Doilea Război Mondial. Politica înăsprită a lui Merkel în domeniul migraţiei se bazează pe sprijinul lui Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), şi pe cel al lui Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bavaria. Anunţul marchează un oarecare consens în coaliţia lui Merkel, care a fost în dezacord în ultimele săptămâni asupra unor aspecte cum ar fi zonele de tranzit la graniţă propuse şi politica uşilor deschise faţă de migranţi. Merkel a susţinut în ultimele două săptămâni că UE poate face faţă fluxului de imigranţi fără a blocaarea graniţelor sau construirea de garduri, promiţând că Germania va oferi un nou adăpost pentru toţi refugiaţii. Germania aşteaptă cel puţin 800.000 de solicitanţi de azil în acest an, însă ministrul german de Interne a anunţat deja 758.000 de nou-sosiţi până în luna octombrie, ceea ce pare să arate că estimarea va fi depăşită. Până la sfârşitul anului în Germania ar putea veni peste un milion de persoane, în contextul în care mii de oameni sosesc zilnic în Germania, potrivit unor oficiali. Berlinul a înregistrat 181.000 de nou-veniţi doar în luna octombrie – 88.640 de persoane provenind din Siria, urmată de Albania, Afganistan, Irak şi Kosovo. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ trei milioane de imigranţi şi solicitanţi de azil ar putea ajunge în Uniunea Europeană până la sfârşitul lui 2017.
