În cadrul dezbaterii „Cetăţenia română, un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”: Tinerii din comunităţile istorice şi-au spus cuvântul

Marţi, 5 noiembrie, la Senatul României, parlamentarul de Diaspora, Viorel Badea, un român cu suflet mare, i-a strâns în jurul său pe liderii comunităţilor istorice din Serbia, Moldova. Ucraina şi Bulgaria şi i-a antrenat într-o dezbatere interesantă despre „Cetăţenia română, un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”.  Discuţiile, aşa cum era de altfel de aşteptat, s-au centrat în primul rând, pe nevoia acordării cetăţeniei române conaţionalilor noştri din comunităţile istorice în care aceştia îşi doresc cu ardoare acest tip de recunoaştere din partea ţării mame.

Conferinţa a fost deschisă de senatorul Viorel Badea, iniţiatorul unui proiect legislative privind acordarea cetăţeniei române, care a precizat din start că acest proiect este rezultatul discuţiilor dintre parlamentarii Comisiei cu reprezentanţii comunităţilor de români din întreaga lume şi nu face altceva decât să amendeze un articol din actuala legilaţie. „Iniţiativa noastră porneşte firesc de la o prevedere a Constituţiei României care spune că statul român sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase, cu respectarea legilor statului ai cărui cetăţeni sunt. Pornind de la această prevedere a Constituţiei României, noi considerăm că statul român este obligat să sprijine întărirea acestor legături şi de asemenea considerăm că modul în care a fost gândit acest proiect legislativ nu afectează cu nimic relaţiile statului român cu celelalte state, în plus respectă întocmai documentele europene care fac referire la aceste aspecte, în special Conferinţa Europeană cu privire la cetăţenie şi totodată completează alte iniţiative luate de către alte state membre ale UE, precum şi de alte state care încă nu sunt membre ale UE. Iniţiativa noastră legislativă constă practic în modificarea textului legii cetăţeniei, prin introducerea unui nou paragraf care spune că: Persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de sinonimul folosit, aşa cum spune legea recent aprobată de Parlamentul României, li se pot acorda la cerere cetăţenia română cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine. Modificarea va asigura românilor din vecinătate şi anume Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, precum şi românilor care trăiesc prin zone mai îndepărtate cum ar fi Transnistria, posibilitatea de a-şi obţine la cerere cetăţenia română.”, a spus senatorul Viorel Badea.

Discurs emoţionant al părintelui Boian

La dezbatere a fost prezent şi părintele vicar Boian Alexandrovici, care a avut un discurs interesant care a pus accent pe faptul că între vlahi şi români nu există nicio diferenţă, deşi unii încearcă să insinuieze acest aspect. „Identitatea românească în Serbia s-a putut păstra în casă, în familie, ca să spun aşa! Nu am avut şcoli, nu am avut biserici, din 1833 ni s-a rupt orice fel de legătură cu biserica românească. Singura noastră şansă a fost că satele noastre erau compacte. Am ajuns la situaţia la care într-o casă există o bunică care nu ştie deloc sârbeşte şi o nepoată care nu ştie deloc româneşte şi nu se înţeleg. Ca argument şi ca presiune care se face în Serbia, când cineva spunea că este român, era întrebat dacă are el paşaport românesc ori sârbesc, deci dacă are paşaport sârbesc înseamnă că e e sârb! Trebuie să fim atenţi şi la aspectele sinonimiei, pentru că nu trebuie să avem două minorităţi, ci numai una singură. În Valea Timocului există mai degrabă termenul RUMUN şi cei care îşi spun aşa sunt români. Vlahi şi Români e acelaşi lucru, nu există diferenţă!”

„Vrem cetăţenie, nu mai vrem să fim umiliţi !”

Organizatorii au fost inspiraţi şi conectaţi la viitor, motiv pentru care nu au ezitat să-i invite şi pe tinerii din aceste comunităţi istorice. Este vorba de Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova şi Timişoara, asociaţii ce au fost reprezentate de doi tineri inimoşi, Aleksander Najdanovic şi Milos Zurzevic. „Noi tinerii din Valea Timocului susţinem acest proiect de lege pentru că noi am promovat acest subiect încă de la înfiinţarea Asociaţiei Studenţilor Timoceni. Suntem cei mai tineri de aici şi cred că din acest motiv am fost lăsaţi la urmă, dar vreau neapărat să-mi fac public discursul, de aici, de la Senatul României. Voi începe cu ultimele situaţii, destul de delicate în care am fost puşi în ultima  perioadă. Situaţii dure aş putea să spun pentru că ele au fost legate de anchetarea oamenilor şi în mod special al studenţilor din Valea Timocului. Ca reprezentat ai acestor tineri, mă simt obligat să iau atitudine şi voi spune că noi cei din AST niciodată nu vom accepta acest lucru şi nu vom accepta aceste metode comuniste, aceste represiuni la care am fost supuşi pentru că dorim doar să se respecte legea. Noi nu facem nimic împotriva legii din Serbia şi împotriva Constituţiei din Serbia. Noi vrem decât să promovăm valorile româneşti care ne sunt permise. Un anumit domn din Serbia, căruia nu vreau să-i pronunţ numele a încălcat chiar el, însuşi, Constituţia Serbiei, ceea ce nu este bine. Cred că cetăţenia română va avea un rol foarte important în astfel de situaţii, pentru că având cetăţenie vom fi protejaţi şi nu vom mai fi anchetaţi şi speriaţi. Trebuie să depăşim faza în care să ne tot plângem statului român, noi trebuie să mergem mai departe. Cetăţenia română presupune dreptul de vot, ceea ce înseamnă că noi vom avea posibilitate să-i alegem pe reprezentanţii noştri. La finalul discursului meu vreau să mai ating o problemă şi anume să menţionez că toate statele Uniunii Europene au această lege pentru dobândirea sau redobândirea cetăţeniei. Noi ne bucurăm că şi România a preluat această iniţiativă, adevărat ceva mai târziu, dar pentru noi este un început. De aici vom porni noi, adică vom porni exact de unde străbunicii noştri s-au oprit…”, a precizat Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova.