Premierul grec Giorgios Papandreou a început, de sâmbătă, discuţiile pentru formarea unui guvern de coaliţie, demers dificil, chiar dacă se arată dispus să cedeze postul, pentru ieşirea Greciei din criza politică şi economică. După votul de încredere din Parlament, de vineri noaptea, prin susţinerea a 153 de deputaţi socialişti, cu 8 voturi mai mult decât ar fi avut nevoie, după o săptămână de psiho-dramă în zona euro, Giorgios Papandreou a discutat cu şeful statului, Karolos Papoulias, despre antamarea discuţiilor privind formarea unui executiv de tranziţie şi consens. „Voi face tot posibilul pentru crearea unui guvern de largă cooperare” i-a spus Papandreou lui Papoulias, în faţa camerelor de televiziune, în biroul prezidenţial. „Absenţa unui consens riscă a îngrijora partenerii europeni asupra voinţei noastre de a rămâne în zona euro” a pus el în gardă. Karolos Papoulias, care are competenţa de a cere partidelor politice a se pronunţa asupra unei eventuale participări la formarea unui cabinet de coaliţie, s-a angajat să „depună toată strădania în căutarea unui acord”. Actualul premier este dispus la negocieri „asupra obiectivelor, componenţei şi calendarului”, dificil de materializat din cauza intransigenţei enunţate de rivalul său conservator, de la Noua Democraţie, Antonis Samaras. Care solicită alegeri anticipate imediate, excluse de actualul premier, care le consideră „catastrofale”, întrucât n-ar putea surveni mai devreme de patru luni, considerate necesare pentru implementarea acordului european pregătit săptămâna trecută. În conformitate cu foaia de drum fixată de Giorgios Papandreou, noua echipă guvernamentală ar urma să fie una de sacrificiu, dedicată salvării ţării de la faliment, garantând plata împrumuturilor, în ratele stabilite în 2010. „Măştile au căzut, domnul Papandreou a respins toate propunerile noastre, alegerile fiind singura soluţie”, a afirmat Antonis Samaras. Această întorsătură dramatică a evenimentelor a provocat, din nou, panică pe pieţele internaţionale, înfuriind creditorii ţării, care ameninţă să taie împrumuturile pentru Grecia. Doar două grupuri mici, dizidente, partidul de extremă-dreaptă condus de Georges Karatzaferis, şi alianţa democratică liberală, condusă de Dora Bakoyanni, s-au arătat dispuse a discuta despre susţinerea actualului guvern, ceea ce ar însemna o duzină de parlamentari în plus. Nu este deloc surprinzător faptul că, în aceste circumstanţe, stânga comunistă şi radicală a reiterat apelul său la alegeri. Într-o ţară fără cultură şi consens politic, ziarul liberal „Kathimerini” s-a arătat îngrijorat, sâmbătă, de „jocul politicienilor cu focul”, în timp ce socialiştii cer „un guvern imediat”.
