“Cetățenii țărilor din Balcanii de Vest fac parte din Europa, iar locul lor este în Uniunea Europeană”

0
82

Comisia a adoptat ieri, Comunicarea privind politica de extindere a UE şi pachetul din 2020 privind extinderea : rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.

Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei, Josep Borrell, a declarat următoarele: „Cetățenii țărilor din Balcanii de Vest fac parte din Europa, iar locul lor este în Uniunea Europeană. Rapoartele prezentate astăzi în legătură cu pachetul privind extinderea oferă o evaluare riguroasă care indică viitoarea direcție de acțiune, evidențiind ceea ce s-a realizat deja și ce mai rămâne de realizat, cu prețul unor eforturi deosebite.

Prezentând pachetul anual privind extinderea, comisarul UE pentru politica de vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a făcut următoarele remarci: „De îndată ce actuala Comisie și-a preluat mandatul, am acționat pentru a le reda încredere în procesul de aderare atât partenerilor noștri din Balcanii de Vest, cât și statelor membre ale UE. Evaluările prezentate astăzi – riguroase, dar corecte – arată în detaliu stadiul reformelor din țările vizate de procesul de aderare și furnizează orientări și recomandări mai clare cu privire la etapele viitoare. Punerea în aplicare dinamică a acestora va ajuta țările partenere să avanseze în direcția aderării la UE și va oferi rezultate pe termen lung. În paralel, am prezentat un plan economic și de investiții menit să stimuleze redresarea lor pe termen lung și să accelereze convergența economică a acestor țări cu UE.”

Balcanii de Vest

O politică de extindere credibilă constituie o investiție geostrategică în pace, securitate și creștere economică la nivelul întregii Europe, cu atât mai mult în aceste vremuri marcate de agravarea provocărilor și a diviziunilor globale. Perspectiva certă, bazată pe merit, a apartenenței depline la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest răspunde propriilor interese politice, economice și de securitate ale Uniunii Europene.

Realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției. În general, combaterea corupției și-a pierdut din intensitate, rezultatele obținute în majoritatea țărilor partenere neîndeplinind nici pe departe cerințele procesului de aderare; rezultatele cele mai slabe din ultimul an s-au înregistrat în domeniul libertății de exprimare și al pluralismului mass-mediei.

Pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat. În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.

În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.

Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente. În ceea ce privește Kosovo, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Tot astăzi, Comisia a adoptat un plan economic. Acest plan cuprinzător urmărește să stimuleze redresarea pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția ecologică și digitală, să încurajeze cooperarea economică regională, să impulsioneze creșterea economică și să susțină reformele necesare pentru a avansa pe calea către UE.

Turcia

Turcia rămâne un partener-cheie al Uniunii Europene, deși a continuat să se îndepărteze de aceasta, prezentând regrese grave în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar. După cum a remarcat Consiliul în 2018 și 2019, negocierile de aderare cu Turcia au ajuns efectiv într-un impas și nu se mai poate avea în vedere deschiderea sau închiderea altor capitole. Raportul prezentat astăzi confirmă că situația care a condus la această evaluare persistă, deși guvernul a afirmat în repetate rânduri că se angajează să îndeplinească obiectivul aderării la UE. Dialogul și cooperarea cu Turcia au continuat, în special în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de migrație, în pofida preocupărilor suscitate de evenimentele de la frontiera greco-turcă din martie 2020. Rapoartele evidențiază, de asemenea, modul în care politica externă a Turciei s-a opus din ce în ce mai des priorităților UE din cadrul politicii externe și de securitate comune.